Ungaria vrea să importe mai repede gaze din România
0Exportul de gaze naturale din România spre Ungaria va fi posibil în mai puţin de trei ani, a declarat pentru "Adevărul" ministrul ungar al Dezvoltării, Tamas Fellegi, prezent ieri la Bucureşti la summitul AGRI. Odată ce gazele vor putea fi transportate în ambele sensuri prin conducta Arad-Szeged, Ungaria va putea importa atât gaze ieftine româneşti, cât şi resursele din Azerbaijdan care vor fi aduse în Europa prin viitorul proiect A
Bucureştiul a fost ieri, timp de câteva ore, locul unde s-au întâlnit unii dintre cei mai importanţi pioni ai pieţei energetice din regiune. Miniştrii de resort din cele trei ţări participante la proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia şi România), împreună cu ministrul Dezvoltării din Ungaria, ţară care se va alătura proiectului, s-au reunit pentru a pune la punct următorii paşi din acest acord.
Citiţi şi România, pe ruta gazelor caspice spre Europa
Mai exact, până la finele lunii februarie, compania ungară MVM se va alătura celor trei societăţi de stat din România, Azerbaidjan şi Georgia care au format compania de proiect a AGRI, înregistrată la Bucureşti la 24 ianuarie. Urmează ca în mai-iunie să fie demarată selecţia pentru realizatorul studiului de fezabilitate, studiu care trebuie să fie gata până la 1 aprilie 2012. În paralel, compania de proiect va solicita bani europeni pentru acest studiu.
AGRI ar putea fi gata peste trei ani
Prin acest proiect, gazele din Azerbaidjan vor fi transportate prin conducte până la ţărmul georgian al Mării Negre, apoi lichefiate şi aduse pe vase speciale la Constanţa. Aici va fi construit un terminal de regazeificare, iar resursele vor porni din nou prin conducte către Ungaria şi restul Europei.
Deşi a fost gazda evenimentului, ministrul român al Economiei, Ion Ariton, l-a lăsat pe omologul său azer, Natig Aliyev, să lămurească presa cu privire la detaliile discutate. „Investiţia necesară pentru acest proiect va depinde de volumul de gaze transportate. Dacă vom avea o capacitate de două-trei miliarde de metri cubi pe an, costurile vor fi de două miliarde de euro. Dacă vom creşte la opt miliarde de metri cubi, investiţia va fi de 4,5 miliarde de euro", a spus Aliyev.
Spre comparaţie, anul trecut consumul de gaze al României a fost de circa 13,8 miliarde de metri cubi, în creştere cu 4,5% faţă de 2009.
Potrivit oficialului azer, va fi nevoie de circa un an pentru lucrările de pregătire, inclusiv realizarea studiului de fezabilitate. „Dacă îmbinăm acest lucru cu stabilirea schemei de finanţare, construcţia propriu-zisă ar putea dura între unu şi doi ani", a mai spus Aliyev.
El a adăugat că statul pe care îl reprezintă şi-a planificat majorarea producţiei de gaze în următorii ani şi are nevoie de alte pieţe de desfacere faţă de cele existente, precum Rusia, Georgia şi Turcia.
Modelul georgian
„AGRI este crucial pentru ţările din estul Europei, în eforturile lor de reducere a dependenţei de gazele ruseşti", a declarat, pentru „Adevărul", ministrul Energiei din Georgia, Alexander Khetaguri.
El a explicat că în ţara sa, înainte de liberalizarea pieţei, preţul gazelor importate de la ruşi era de circa 280 de dolari pe mia de metri cubi. „Acum importăm în special din Azerbaidjan, de la mai mulţi furnizori, iar preţul a coborât la 150 de dolari pe mia de metri cubi. Cheia este diversificarea surselor", a arătat el.
Khetaguri a subliniat că ţinta României ar trebui să fie păstrarea actualelor preţuri, prin scăderea ponderii gazelor ruseşti, în condiţiile în care atât consumul, cât şi preţurile au o tendinţă mondială de creştere. „Statele europene trebuie să se pună de acord cât mai repede asupra capacităţii acestui proiect şi a surselor de finanţare. Noi ne-am asigurat diversificarea, acum suntem gata să ajutăm ţările europene", a mai spus oficialul georgian.
La rândul său, ministrul ungar al Dezvoltării, Tamas Fellegi, ne-a arătat că este foarte important pentru ţara sa să participe la toate proiectele de transport al gazelor din zona caspică în Europa. „Conducta Arad-Szeged este foarte importantă, dar mult mai importantă va fi atunci când gazul va curge în ambele sensuri", a subliniat el.
Citiţi şi Gazoductul Arad-Szeged încurcă planurile ruşilor
În prezent, prin acest gazoduct se pot realiza doar importuri din Ungaria în România, dar proiectul prevede şi inversarea fluxului de gaze, după alte investiţii din partea ambelor ţări. În acest fel, Ungaria va împuşca doi iepuri: va putea importa resursele azere care vor veni în România prin AGRI şi va avea acces la gazele româneşti ieftine.
Întrebat dacă acest lucru va putea fi posibil peste trei ani, aşa cum a cerut Comisia Europeană, oficialul ungar a spus: „Nu văd de ce să aşteptăm trei ani".
"AGRI este crucial pentru ţările din estul Europei, în eforturile lor de reducere a dependenţei de gazele ruseşti" - Alexander Khetaguri, ministrul Energiei din Georgia
Fiecare ministru pe limba lui piere
Dacă ministrul azer a fost înconjurat de presă la finalul discuţiilor şi a răspuns politicos tuturor întrebărilor, iar ceilalţi oficiali au vorbit degajaţi cu ziariştii, Ion Ariton a dat bir cu fugiţii din faţa camerelor de filmat.
În timpul întâlnirii dintre delegaţiile celor patru ţări, el s-a remarcat şi prin altceva decât prin rolul de gazdă care a deschis lucrările citind de pe o foaie un discurs anost (în limba română).
Deşi presa nu a avut acces la restul discuţiilor care au durat aproape două ore, prin perdeaua cu care a fost acoperită uşa de la intrare s-a putut observa că ministrul român a fost singura persoană, din cele peste 50 din sală, care a folosit căştile pentru traducere. Aceasta deşi toate discuţiile au fost în limba engleză.
Întrebat ce părere are despre faptul că ministrul român nu înţelege limba engleză, unul dintre oaspeţii străini a spus că „este dreptul lui", iar altul a zâmbit fără să zică nimic.
Săptămâna trecută, Ariton a primit vizita ministrului Energiei din Turcia, cu care a plecat din minister umăr la umăr în aceeaşi maşină. Oare cum o fi promovat Ariton interesele României?