UPDATE Ungaria refuză măsurile de austeritate, România “ține cu dinții” de acordul cu FMI

UDPATE Ungaria a rupt acordul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) după ce a refuzat categoric alte măsuri de austeritate – care ar duce la creșterea șomajului și la scăderea economiei, potrivit autorităților de aici. În același timp, România “ține cu dinții” de acesta și ia măsuri care au fost considerate prea dure chiar de reprezentanții FMI și de presa internațională.

UPDATE

Şeful RaiffeisenZentralbank: Ungaria "se joacă cu focul" în privinţa instituirii taxei asupra băncilor

Ungaria "se joacă cu focul" în privinţa introducerii unei taxe excepţionale asupra sistemului bancar, a declarat şeful RaiffeisenZentralbank (RZB), potrivit cotidianului Austrian Times, citat de Mediafax. Guvernul ungar intenţionează să impoziteze băncile cu 0,45% din activele nete ale băncilor prezente în ţară, inclusiv Erste Bank şi Raiffeisen International (RI), controlată de RZB.

Rothensteiner a făcut apel la liderii politici din Austria şi Uniunea Europeană pentru ca aceştia să se asigure că Ungaria "nu exagerează".  "Guvernul ungar se joacă cu focul", a spus el. Şeful RI, Herbert Stepic, consideră că taxa planificată ar pune instituţiile bancare sub o "presiune masivă".

Şi directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl, este nemulţumit de intenţia Ungariei. "Sunt de acord că sectorul financiar trebuie să contribuie la rezolvarea problemelor de deficit bugetar, dar considerăm că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să medieze", a afirmat el.

Băncile austriece sunt printre cei mai mari investitori din Europa Centrală şi de Est, iar RI şi Erste Bank desfăşoară operaţiuni şi în România.
 

Discuțiile ar putea fi reluate în septembrie

Guvernul ungar se aşteaptă să ajungă "în cele din urmă" la un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) şi anticipează că discuţiile cu creditorii internaţionali vor fi reluate în luna septembrie, a declarat luni ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, citat de Reuters.

Oficialul a promis totodată că Ungaria va avea anul viitor un deficit bugetar de mai puţin de 3% din PIB, limita cerută de FMI şi UE. "Discuţiile (din weekend) nu au eşuat, ci am încheiat o etapă a negocierilor. Nu le place taxa asupra băncilor, dar daţi-mi voie să afirm că trebuie să luăm această măsură pentru că astfel va rezulta un nivel sustenabil al deficitului bugetar", a afirmat el.

Matolcsy a adăugat că numai trei dintre cele 27 de state membre UE au un deficit bugetar de sub 3% din PIB. "În Ungaria vom avea în acest an un deficit de 3,8% din PIB, iar pentru anul viitor cifra va fi de sub 3% din PIB, deci vom fi în avangarda, în elita UE", a arătat ministrul ungar al Economiei.

Negocierile dintre FMI, Uniunea Europeană și Ungaria nu au avut un final fericit – delegația FMI a plecat cu mențiunea că Guvernul de Budapesta trebuie să ia măsuri dure și că părţile au păreri opuse privind o serie de reforme. Ungaria a încheiat în octombrie 2008 un acord pe doi ani cu FMI şi UE pentru un împrumut extern de 20 miliarde euro. România, în schimb, a primit cea de-a cincea tranșă a acordului stand-by, în valoare de 913 milioane de euro, la începutul lunii.

Măsuri de austeritate: România versus Ungaria

În ceea ce privește măsurile de austeritate luate de guvernul de la Budapesta, un exemplu este reducerea salariilor bugetarilor cu 15%. În schimb, România a scăzut cu 25% leafa a 1,4 milioane de bugetari și a luat chiar în calcul impozitarea pensiilor cu 15%. Ultima măsură a fost declarată însă neconstituțională, iar autoritățile au majorat TVA pentru a acoperi deficitul bugetar.

În plus, statul a decis că nu se mai acordă ajutoare precum pensile anticipate, trusoul pentru nou-născuți și biletele de odihnă pentru pensionari. În același timp, TVA a crescut cu cinci puncte procentuale de la 19%, la 24%. Și Ungaria a mărit TVA, dar în urmă cu un an. Astfel, în 2009, Guvernul de la Budapesta a majorat TVA la 25%, însă la alimentele de bază s-a păstrat valoarea de 18%. În România însă, TVA la alimentele de bază a fost un subiect mult discutat de autorități. Producătorii au cerut în nenumărate rânduri reducerea acestuia la 5% însă deocamdată a rămas “bătut în cuie” la 24%. Chiar premierul Emil Boc declara, la începutul lunii, că o taxă de 5% pentru alimentele de bază este “nesustenabilă” deocamdată. El confirma faptul că acest lucru a fost discutat în Guvern, însă această idee nu poate fi susținută de buget.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat recent că Fondul a sugerat autorităţilor române o variantă care să pună accentul pe creşterea veniturilor, prin majorarea TVA şi a cotei unice, dar şi trecerea la impozitarea progresivă. "Am discutat diferite opţiuni referitoare la mixul adecvat de măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opţiune care ar fi pus accentul pe venituri. Între măsurile discutate s-au numărat majorarea TVA şi a taxei unice, dar şi o trecere la o impozitare progresivă", a afirmat şeful misiunii de evaluare a acordului,  într-un comunicat. În orice variantă, el spune că este nevoie de o reducere a cheltuieilor.

Ungaria păstrează taxa asupra băncilor, FMI acuză

Ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, a afirmat că executivul de la Budapesta va păstra taxa specială asupra băncilor, aprobată recent pentru o perioadă de trei ani, potrivit Reuters. Astfel, veniturile bugetului de stat vor creşte, datorită acestei măsuri, cu 200 de miliarde de forinţi (720 de milioane de euro) numai în 2010. Chiar această taxă bancară a fost subiect de ceartă cu FMI, iar oficialii au decis suspendarea acordului cu Guvernul de la Budapesta. Matolcsy spunea că reprezentanţii FMI şi UE s-au arătat îngrijoraţi de taxa asupra băncilor şi de planul guvernului ungar de a plafona salariile din sectorul public, măsură care ar afecta inclusiv remuneraţia oficialilor băncii naţionale. Într-un interviu acordat Reuters, Christoph Rosenberg, șeful misiunii FMI în Ungaria, spune că "Taxarea băncilor este.....nu este o măsură foarte bună, nu pentru că loveşte în bănci, ci pentru că este rea pentru economie. Afectează puterea de împrumut a băncilor şi de aceea are un efect asupra creşterii economice pentru că băncile ar putea să retragă fondurile şi să afecteze stabilitatea financiară".

Ungaria a fost prima ţară europeană care a cerut ajutorul financiar al FMI, în 2008. Împrumutul acordat Ungariei are ca dată-limită luna octombrie 2010. Oficialii unguri au cerut deja o prelungire până în 2011 sau 2012.

Forintul, la minumul ultimelor șase săptămâni

Ungaria a respins categoric noi măsuri de austeritate, iar forintul a înregistrat cea mai puternică depreciere din ultimele șase săptămâni. Forintul s-a depreciat luni dimineaţă cu până la 2,8% faţă de euro şi se tranzacţiona la Budapesta, în jurul orei 7:42, la 289,24 forinţi/euro, cu 2,5% peste închiderea de vineri, de 282,1 forinţi/euro, potrivit Bloomberg. Moneda ungurească a revenit astfel la minimul înregistrat pe 7 iunie, când a fost afectată de declaraţiile unor politicieni maghiari, care comparau atunci situaţia Ungariei cu cea a Greciei în privinţa datoriei de stat.

Euro a mușcat și din leu

Și în România cursul leu/euro a avut un parcurs oscilant. De exemplu, referinţa publicată de Banca Naţională a României (BNR) a atins un nou maxim istoric la 30 iunie când a ajuns la 4,3688 lei/euro. Imediat după ce Curtea Constituțională (CCR) a stabilit că măsura majorării pensiilor este neconstituțională, analiștii spuneau că există riscul ruperii acordului cu FMI, iar acest lucru ar putea duce la aprecierea euro. "Primul lucru care se va întâmpla este acela că, odată cu întreruperea acordului cu FMI, cursul valutar se va duce prin bălării. Dacă nu reuşim să echilibrăm altfel, echilibrarea se va face prin inflaţie, pur şi simplu. Cursul se va duce la 5-6 sau 7 lei pe euro", spunea, în urmă cu mai mult de o lună, Eugen Rădulescu, directorul Băncii Naționale a României.