UE spune „Stop!“ petrolului din Iran

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au aprobat de principiu impunerea unui embargo asupra petrolului iranian din cauza programului nuclear al Teheranului.

Liderii europeni au hotărât ieri că nu vor mai cumpăra petrol iranian, după ce au anunţat încă de la sfârşitul anului trecut că iau în calcul impunerea unui embargo din cauza programului de proliferare a armelor nucleare al Teheranului.

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană au aprobat ieri de principiu impunerea embargoului, urmând ca acesta să intre în vigoare chiar de săptămâna aceasta, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Reuters.

Tranzacţiile Teheranului, zădărnicite de SUA

Planul adoptat ieri la Bruxelles prevede restricţionarea imediată în ceea ce priveşte încheierea de noi contracte cu Iranul, în timp ce toate contractele existente trebuie reziliate până la 1 iulie. Totodată, vor fi aplicate mai multe sancţiuni şi restricţii faţă de tranzacţiile cu banca centrală a Iranului şi alte instituţii financiare de aici, au stabilit miniştrii de Externe din UE. Printre acestea se numără confiscarea activelor deţinute de banca centrală în state comunitare şi interzicerea tranzacţiilor în aur sau alte metale preţioase ale instituţiilor iraniene de stat.

Americanii aplică deja aceste sancţiuni şi, de mai bine de un an, fac eforturi pentru a descuraja tranzacţiile mondiale cu ţiţei iranian. Iarna trecută, SUA au reuşit să forţeze compania indiană care importă cea mai mare cantitate de ţiţei iranian să-şi caute alţi furnizori. India importă anual 21 de milioane de tone de ţiţei din Iran. Statele care derulează operaţiuni cu instituţii iraniene aflate pe „lista neagră" a SUA îşi pot vedea toate activele din sistemul financiar american confiscate, sub incidenţa actualei legislaţii. Americanii susţin că aceste instituţii financiare, precum case de compensaţii, sunt de fapt paravane şi finanţează ambiţiile nucleare ale Teheranului.

UE vrea să negocieze

De cealaltă parte, Teheranul neagă că ar încerca să producă arme nucleare şi susţine că discuţiile şi nu sancţiunile sunt singura cale de a rezolva această dispută. În prezent, UE cumpără aproximativ 20% din ţiţeiul exportat de iranieni.

Între timp, Pentagonul a anunţat că vasul american USS Abraham Lincoln, precum şi o fregată britanică şi un vas francez de luptă, au traversat Strâmtoarea Ormuz şi se află acum la intrarea în Golful Persic, după ce Teheranul a interzis acest lucru şi a ameninţat cu represalii.

Catherine Ashton, reprezentantul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a declarat că sancţiunile reprezintă o modalitate de a convinge Iranul să vină la masa negocierilor. „Presiunea sancţiunilor este menită să încerce şi să determine Iranul să ia în serios solicitarea noastră de a ne întâlni şi de a negocia", a spus aceasta atunci când a venit la întâlnirea care a avut loc ieri la Bruxelles.

Imediat ce au început discuţiile privind un eventual embargo asupra ţiţeiului iranian, Teheranul a ameninţat că va închide Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din totalul ţiţeiului transportat anual la nivel mondial.

Petrolul s-ar putea scumpi cu 50%

Dacă Iranul pune planul în aplicare, petrolul s-ar putea scumpi cu 50%, spun specialiştii. Mai bine de 85% din petrolul şi cea mai mare parte din gazele naturale care trec prin Strâmtoarea Ormuz ajung în China, Japonia, India, Coreea de Sud şi alte ţări asiatice. Însă efectele unei eventuale blocade vor fi resimţite la nivel mondial, afectând preţul petrolului.

Blocarea strâmtorii este posibilă din punct de vedere logistic, având în vedere resursele Iranului, care poate duce la bun sfârşit ameninţările prin plasarea de mine, control maritim, aerian şi chiar sabotaj, scriu jurnaliştii „The New York Times".

Între timp, apar şi unii beneficiari de pe urma conflictului. China, al doilea importator mondial de petrol, obţine deja preţuri şi condiţii mai bune la contractele pentru importurile de petrol iranian.

În acelaşi timp, Rusia, cel mai mare producător de petrol din lume, a anunţat că vrea să-şi majoreze producţia de petrol în acest an. Ţinta este un avans de 1%, adică cinci milioane de tone, până la o producţie totală de 516 milioane de tone, a declarat Serghei Kudriaşov, viceministru pentru Energie de la Moscova, citat de agenţia de ştiri Ria Novosti.