Adevarul.ro

Tot mai multe unităţi energetice riscă să se închidă dacă nu reduc gradul de poluare. România va cere Comisiei Europene o derogare privind termenele de conformare la normele de mediu ale producătorilor de energie.

România riscă o nouă procedură de infringement pentru încălcarea prevederilor tratatului de aderare la Uniunea Europeană. La aproape patru ani de când România a devenit membru al blocului comunitar, în sectorul energetic nu s-a făcut mai nimic pentru a se atinge ţintele de mediu pe care ni le-am asumat prin tratat.

Aceste prevederi sunt cu atât mai importante cu cât sectorul energetic este responsabil de cea mai mare parte a emisiilor poluante, iar problemele legate de mediu şi de schimbările climatice au devenit prioritate a Uniunii Europene.

Investiţii uriaşe

Pentru că termocentralele româneşti vor continua să polueze la fel de mult şi după ce expiră termenele de conformare, Ministerul Economiei şi Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) au decis să trimită Comisiei Europene, peste două săptămâni, un punct de vedere comun la Bruxelles. Concret, vom cere o derogare la termenele pe care le au termocentralele din România pentru a se conforma cerinţelor de mediu.

De ce s-a ajuns aici? „Din păcate, în această perioadă de criză trebuie să facem aceste investiţii pe care singuri ni le-am asumat în tratatul de aderare. Acestea nu aduc eficienţă în producţia de energie. Trebuia să le facem în boomul economic din 2005-2008", a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu. Potrivit Strategiei Energetice a României, sistemul energetic românesc are nevoie de investiţii de 2,6 miliarde de euro până în 2017 pentru a se conforma la directivele europene privind protecţia mediului.

Cine a depăşit deja termenele

Videanu a participat, la finele săptămânii trecute, la inaugurarea unei investiţii de mediu de 160 de milioane de lei în cadrul Complexului Energetic Rovinari. Instalaţia pusă în funcţiune, respectiv de transport şi depozitare a zgurii şi a cenuşii, face parte din investiţiile necesare pentru ca termocentrala Rovinari să poată funcţiona şi în anii următori.

Potrivit Anexei a VII-a a Tratatului de Aderare, primul termen de conformare la normele de emisii de sulf, respectiv 31 decembrie 2008, este aplicat pentru o instalaţie care aparţine Electrocentrale Deva. Urmează termocentrala Doiceşti, unde unul dintre grupuri avea termen până la 31 decembrie 2009. Anul acesta expiră alte termene pentru complexurile energetice Turceni şi Craiova şi termocentrala

Paroşeni.

Întrebat dacă România riscă o procedură de infringement pentru depăşirea acestor termene, ministrul a răspuns că există deja o notificare în acest sens, din acest motiv fiind nevoie de un punct de vedere comun al ministerului şi al DAE. „Premierul Emil Boc ne-a dat deadline de două săptămâni pentru a ne armoniza punctele de vedere. Nu vreau să caut o culpă cuiva, dar e rău că s-a neglijat această situaţie în ultimii ani", a mai spus Videanu.

De ce continuăm să folosim cărbune

Ministrul a vizitat, la Rovinari, şi şantierul unde se construieşte instalaţia de desulfurare, foarte importantă pentru atingerea normelor de mediu. Aceasta va fi funcţională abia în 2011. L-am întrebat pe Cesare Bertani, managerul de proiect din partea Alstom Power Italia - companie care asigură serviciile de inginerie ale lucrării, cum sunt termocentralele din România comparativ cu cele vest-europene.

„Sunt foarte ciudate pentru noi, străinii. Mă refer la structura cu coşuri uriaşe", ne-a spus italianul, ridicând ochii la cer către capătul unui coş. „Dar sunt foarte bune, chiar dacă au 40 de ani vechime, şi nu ar trebui să renunţaţi la ele. Producţia de energie pe cărbune este esenţială într-un sistem energetic, mai ales că aveţi cărbune pentru încă 200 de ani", a continuat el.

Întrebat cum se împacă utilizarea cărbunelui cu normele de mediu, în condiţiile în care această resursă este extrem de poluantă, inginerul a arătat: „Tehnologia de astăzi permite utilizarea curată a cărbunelui. Producţia de energie cu astfel de instalaţii este foarte competitivă relativ la energia regenerabilă, care este mult mai scumpă şi, foarte important, nu te poţi baza pe ea pentru că fluctuează în funcţie de capriciile vremii".

Ne bazăm pe cărbune

Cărbunele este principala resursă energetică a României. Anul trecut, 37% din producţia de energie a ţării a fost generată prin arderea cărbunelui. Toate termocentralele, incluzându-le pe cele pe gaze şi produse petroliere, au asigurat jumătate din producţia naţională.