Trichet lasă dobânda neschimbată şi economia europeană în pericol!

Dobânda cheie a BCE rămâne la nivelul de 1,5% dar alimentarea cu bani a sistemului bancar şi achiziţiile de obligaţiuni suverane vor continua. Economia zonei euro este însă în continuare în pericol!

Cine s-ar fi gândit cu câţiva ani în urmă, că la ultima şedinţă de Consiliu a Băncii Centrale Europene (BCE) pe care o va mai prezida, Jean-Claude Trichet va fi pus în dificila situaţie de a renunţa la stricteţea politicilor monetare – pentru a salva economia Europeană? Acestea au fost auspiciile sub care s-a derulat şedinţa de Consiliu a BCE din data de 6 octombrie – ultima condusă de Trichet înainte de intrarea în funcţie a italianului Mario Draghi.
O şedinţă al cărei rezultat a fost – aşa cum pieţele se aşteptau deja – o decizie de menţinere a dobânzii cheie. Şi asta, în ciuda faptului că turbulenţele de pe pieţele financiare, născute din criza datoriilor suverane, cereau, potrivit analiştilor, măsuri grabnice şi radicale.

DECIZIE AŞTEPTATĂ. Conservatoare, Banca Centrală Europeană a lăsat dobânda cheie la nivelul de 1,5%. O decizie primită prost de pieţe, mai ales că mesajul lui Trichet nu a fost deloc încurajator: “Riscurile de scădere a economiei sunt în creştere .... tensiunile din pieţele financiare şi problemele din piaţa creditului, vor afecta semnificativ ritmul de creştere economică în Zona Euro în cel de-al doilea trimestru al acestui an” a spus Guvernatorul BCE în conferinţa de presă de după şedinţa de Consiliu.
Important însă este faptul că, menţinerea în funcţiune a sistemului bancar este în continuare o prioritate pentru BCE. Iar disponibilitatea de a furniza lichidităţi băncilor în condiţiile şi cantităţile în care acestea ar putea avea nevoie, a fost încă odată ferm exprimată. În acelaşi timp, BCE şi-a arătat disponibilitatea de a susţine în continuare pieţele de obligaţiuni: 40 de miliarde de euro (circa 53 de miliarde de dolari) vor fi alocate începând de luna viitoare pentru achiziţia de obligaţiuni suverane.
De departe însă, cea mai importantă parte din mesajul BCE este cea în care se pregăteşte terenul pentru o eventuală viitoare tăiere de dobândă ce ar putea fi operată în ajun de Crăciun – la următoarea şedinţă de politică monetară. Şedinţă ce va fi prezidată însă de italianul Mario Draghi.

APĂRĂTORUL EURO. Din cauza neînţelegerilor dintre membrii Uniunii, în ultimii patru ani, preşedintele BCE a fost nevoit să-şi asume rolul de lider în lupta cu criza, trebuind să respecte în acelaşi timp cadrul strict al instituţiei al cărei obiectiv prioritar declarat este menţinerea sub control a inflaţiei.
Un cadru care excludea posibilitatea ca Banca Centrală Europeană să achiziţioneze obligaţiuni ale statelor cu probleme. O regulă pe care Jean-Claude Trichet a încălcat-o pentru prima oară în toamna anului trecut, când a început să cumpere din piaţă obligaţiuni greceşti, şi a doua oară în 2011, prin achiziţiile repetate de obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei.
Asta a generat numeroase obiecţii din partea Germaniei şi a bancherilor centrali din statele nordice, şi a determinat demisia lui Axel Weeber, Guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank). Măsurile au fost considerate o compromitere a independenţei BCE, deoarece dobânzile la care guvernele statelor cu probleme s-au putut împrumuta, au fost susţinute artificial la nivele joase. Un fel de subvenţie pe care Jean-Claude Trichet a justificat-o susţinând că toate aceste măsuri nu au fost luate decât pentru a asigura transmiterea politicilor sale monetare în pieţe.

FINAL DE MANDAT. Acesta este contextul în care Jean Claude Trichet şi-a desfăşurat ultimii patru din cei opt ani de mandat, şi motivul pentru care pieţele şi-l vor putea aminti ca “omul crizei”, sau “the last man standing” în linia frontului de apărare a monedei unice.
O poziţie care i-a atras numeroase critici! Chiar dacă în opinia multor analişti, deciziile sale au fost singurele decizii realiste într-un context în care politicienii s-au dovedit incapabili să reacţioneze. Fără intervenţia controversată a acestuia în pieţele de obligaţiuni, costurile la care state precum Italia spre exemplu (care este a treia mare economie a Uniunii) ar fi trebuit să se împrumute, ar fi fost atât de ridicate încât ar fi dus la imposibilitatea acesteia de a-şi susţine cheltuielile bugetare.
Disputa între criticii şi susţinătorii lui Jean-Claude Trichet va fi încheiată atunci când istoria va arata dacă măsurile luate au fost bune sau proaste.
Dacă Guvernele Uniunii vor reuşi să aducă sub control deficitele şi nivelul datoriilor publice – ceea ce ar conduce la întărirea fundaţiei construcţiei europene şi a monedei unice – atunci deciziile BCE vor fi validate. Dacă dimpotrivă vom asista la eventuale falimente suverane, atunci Jean-Claude Trichet ar putea deveni “vinovatul de serviciu”.