Tranzacţiile din energie vor fi analizate de CSAT şi pot fi interzise de Guvern

Noua Lege a Concurenţei include o prevedere potrivit căreia tranzacţiile cu riscuri pentru securitatea ţării pot fi interzise de Guvern, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Energia, industria de armament şi infrastructura fac parte din domeniile strategice pentru siguranţa naţională unde achiziţiile vor fi analizate de CSAT.

Până în 2006-2007, privatizarea companiilor de stat era o modă, aşa că au trecut în proprietate privată inclusiv multe dintre companiile energetice de interes strategic. Vorbim aici de Petrom, cu majoritatea zăcămintelor de petrol ale ţării şi jumătate din cele de gaze, precum şi de filialele Electrica şi de cele două Distrigazuri, care au monopol asupra activităţii de distribuţie a energiei şi a gazelor. La stat au rămas totuşi societăţi energetice foarte importante şi multe companii internaţionale şi-ar dori să deţină în portofoliu „mine de aur" precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.

Astfel că piaţa locală energetică este sectorul strategic unde ar putea apărea cele mai multe achiziţii şi fuziuni. Acestea vor trebui de acum încolo să primească un aviz al Guvernului, în cazul în care sunt susceptibile de a reprezenta un risc pentru siguranţa naţională. Potrivit noii Legi a Concurenţei, adoptată în această vară, o tranzacţie susceptibilă de a prezenta astfel de riscuri poate fi interzisă de Guvern, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu respectarea legislaţiei europene.

Cine poate ameninţa securitatea ţării

Întrebaţi care sunt domeniile unde tranzacţiile ar putea însemna un pericol pentru siguranţa naţională, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au enumerat, ca exemple, asigurarea resurselor energetice, producţia de armament şi echipamente militare, dar şi sectorul construcţiei, exploatării şi întreţinerii infrastructurilor critice. „Sunt relevante situaţiile de creare a unor monopoluri în domeniile strategice ale statului, care ar permite deţinătorului să aplice politici discreţionare pe piaţă, în dauna consumatorilor sau a intereselor statului", au precizat responsabilii Administraţiei Prezidenţiale, la solicitarea ziarului „Adevărul".

 „Un exemplu ipotetic îl constituie preluarea controlului, de către o entitate străină ostilă/extremistă, prin intermediul unei firme-paravan legal constituite, asupra unui producător de echipamente militare sau cu dublă utilizare, în scopul diminuării capacităţii de apărare a României ori a facilitării obţinerii de produse necesare executării unor acţiuni teroriste", au adăugat reprezentanţii instituţiei. Aceştia au arătat că introducerea noii prevederi în Legea Concurenţei este oportună şi rezonabilă. Aceasta în condiţiile în care gradul de securitate naţională este afectat de competitivitatea şi performanţa economică, atât direct, când vorbim de domeniile strategice, cât şi indirect, prin activităţi ce pot genera nemulţumiri sociale.

Practică uzuală în Europa

Astfel de prevederi legislative, care permit blocarea unor tranzacţii din domeniile strategice, reprezintă o practică des întâlnită în Uniunea Europeană, a declarat, pentru „Adevărul", Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. „Sunt şi lucruri mai importante decât piaţa liberă" a precizat Chiriţoiu. Întrebat pe ce criterii vor fi notificate către CSAT tranzacţiile susceptibile de a afecta siguranţa naţională, el a precizat că, pentru început, reprezentanţii Consiliului şi cei ai CSAT se vor consulta în această privinţă, până ce practica va deveni uzuală şi la noi.

Reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au dat drept exemplu ţări precum Germania, Marea Britanie, Statele Unite sau Canada, unde achiziţiile şi fuziunile din domeniul energiei, al armamentului, al infrastructurii critice şi al tehnologiei sunt supuse unui control în urma căruia pot fi interzise dacă sunt considerate riscante pentru securitatea naţională.

Deşi această prevedere a fost inserată în Legea Concurenţei ca amendament cerut de Comisia juridică din Camera Deputaţilor, Bogdan Chiriţoiu a precizat că acest lucru s-a făcut la solicitarea Consiliului Concurenţei, care a îmbunătăţit iniţiativa legislativă pe parcursul dezbaterii ei în ­Parlament.