Tranzacţiile prin carduri bancare depăşesc nouă miliarde de euro

Principalul obstacol în calea dezvoltării plăţilor electronice şi, implicit, a pieţei cardurilor îl constituie mentalitatea pronumerar a românilor, şi mai puţin procentul mare al populaţiei

Principalul obstacol în calea dezvoltării plăţilor electronice şi, implicit, a pieţei cardurilor îl constituie mentalitatea pronumerar a românilor, şi mai puţin procentul mare al populaţiei care trăieşte în mediul rural, unde foarte puţine bănci sunt prezente, se arată într-un studiu realizat de NO-CASH în rândul băncilor.
Astfel, principalele motive pentru care românii îşi deschid un cont de card sunt acelea că sunt obligaţi de angajator pentru a-şi primi salariile şi alte drepturi financiare, părere la care au ajuns de comun acord 78% din emitenţii de carduri intervievaţi. Motive care influenţează destul de puternic decizia de a deschide un cont de card sunt intenţia de a contracta un credit pe card, pentru a face plăţi pe internet sau chiar din considerente de imagine, că "dă bine". Astfel că nu mai miră pe nimeni că, în acest moment, cardul de salarii a rămas cel mai utilizat produs.
Avem multe localităţi fără nici o bancă
Pe de altă parte, nici băncile nu se înghesuie să-şi facă simţită prezenţa în mediul rural, cu toate că, cel puţin teoretic, piaţa celor peste 10 milioane de persoane care îşi au domiciliul la ţară nu trebuie neglijată. Din acestea, peste două milioane de cetăţeni - cei mai mulţi salariaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani - sunt şi vor fi lipsiţi încă multă vreme de servicii bancare. Explicaţia este dată prin faptul că băncile consideră că cel mai important canal de distribuţie va rămâne, şi peste cinci ani, sucursala, urmată de internet banking şi home banking. "Pentru a atrage în sistemul bancar şi populaţia din mediul rural, concentrarea pe sucursală va fi o strategie falimentară, pentru că implică resurse şi costuri foarte mari, care nu se pot acoperi prin deschiderea unui cont de depozit şi eventual, din acordarea unui credit. Reprezentanţii sistemului bancar spun însă că soluţia stă la autorităţi, care ar trebui să elaboreze şi să implementeze o strategie în acest sens. Exemplul dat în acest sens este cel al Franţei, care a desemnat poşta să fie prezentă în comune, pentru ca persoanele din mediul rural să beneficieze de servicii bancare minimale. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea că, dacă serviciile minimale costă 10 unităţi monetare pe lună, iar venitul poştei din acele servicii este de 9 unităţi, celelalte bănci din sistem ar trebui să acopere diferenţa, pentru ca poşta să nu lucreze în pierdere, a declarat Adrian Apolzan, director la ING Bank. Un alt exemplu oferit a fost şi cel al Finlandei, care în 1954 a legiferat obligativitatea plăţii salariilor prin cont de card.
Oricât ar părea de necrezut, există şi oraşe ai căror locuitori şi-ar deschide un cont în propria localitate, dar nu au unde. Este vorba de Azuga-Prahova, Cazăneşti-Ialomiţa, Chitila-Ilfov, Popeşti-Leordeni-Ilfov, Salcea-Suceava, ştefăneşti-Argeş şi Techirghiol-Constanţa, unde trăiesc circa 55.000 de persoane, care probabil că nu vor fi ocolite în viitor de bănci, cu toată distanţa foarte mică faţă de oraşe mai mari.
Vom fi ca europenii după cinci ani
Cu toate acestea, jumătate din băncile chestionate apreciază că tranzacţiile de plăţi la comercianţi efectuate pe card vor ajunge la media europeană, de circa 60%, în următorii 5-7 ani, de la nivelul actual de 10-15%. Piaţa cardurilor din România a încheiat anul trecut cu un volum tranzacţionat, pe cele emise în ţară, de 8,3 miliarde de euro, generat de 138 de milioane de salariu. În acest moment sunt în circulaţie circa 8,5 milioane de carduri valide, care generează un volum de tranzacţionare de peste 9 miliarde de euro. Sorin Creţu, director general al Visa CEMEA, declară că peste un an utilizarea cardurilor la plata facturilor la utilităţi se va generaliza. În acelaşi timp, autorităţile promit că, în maximum trei ani, se vor vedea roadele unui proiect, aflat acum doar în faşă, prin care contribuabilii nu numai ca vor plăti on-line impozitele şi taxele, dar vor putea obţine chiar şi diferite autorizaţii, prin intermediul acestui sistem integrat. Până atunci, trebuie rezolvată problema standardizării serviciilor, după cum ne-a declarat Radu Mircea Popescu, consilier în Ministerul Administraţiei. Rămânând la capitolul previziuni, circa 90% din băncile intervievate apreciază că procesul de extindere a reţelei se va stopa în maximum cinci ani, iar pachetele de servicii care includ şi cardul de credit formează principalele soluţii pentru atragerea de noi clienţi.