Topul consumatorilor de petrol din Europa

Germania conduce detaşat în clasamentul ţărilor consumatoare de ţiţei din Europa, fiind totodată şi cea mai dezvoltată economie din blocul comunitar. Consumul energetic la nivel mondial a cunoscut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din ultimii 40 de ani.

Raportul publicat în această vară de compania petrolieră BP, unul dintre giganţii mondiali din acest sector, a relevat o revenire spectaculoasă a cererii de produse energetice. Aceasta a crescut cu 5,6% la nivelul întregii planete, fiind cel mai semnificativ avans anual din 1973 până acum.

Preţurile au crescut odată cu cererea

Consumul s-a majorat în cazul tuturor resurselor energetice, în special al celor fosile, ceea ce arată că au crescut în egală măsură şi emisiile de dioxid de carbon, de care omenirea a început să se ferească din ce în ce mai mult. Preţurile au crescut şi ele, în principal din cauza faptului că OPEC a redus semnificativ producţia în anii 2008 şi 2009.

Şi preţul gazelor s-a majorat, urmând cotaţiile petroliere cu un decalaj de 6-9 luni, însă au rămas la niveluri mici în America de Nord, unde gazele neconvenţionale continuă să câştige cât mai mult teren.

Cărbunele, o altă resursă energetică importantă, a avut preţuri relativ mici în Japonia şi America de Nord, dar s-a scumpit semnificativ în Europa.

Chinezii s-au băgat în priză

La capitolul cei mai mari consumatori din lume, raportul privind piaţa globală de energie pe care BP îl editează în fiecare vară a venit de această dată cu o surpriză: cererea de energie venită din partea Chinei a crescut cu 11,2%, ceea ce a propulsat statul asiatic în fruntea consumatorilor mondiali, devansând pentru prima dată în istorie Statele Unite.

China a utilizat anul trecut 20,3% din totalul la nivel mondial. Ţiţeiul continuă să fie principala resursă energetică a omenirii, cu o pondere de 33% din consumul global, chiar dacă a continuat să piardă din cota de piaţă pentru al unsprezecelea an consecutiv.

Ţiţeiul este o resursă epuizabilă, iar specialiştii vorbesc din ce în ce mai des de momentul când era petrolieră va apune. Spre exemplu, cei de la Agenţia Internaţională pentru Energie estimează că vârful producţiei de petrol va fi atins în jurul anului 2020, iar în acel moment va începe declinul. Potrivit specialiştilor BP, omenirea mai are rezerve dovedite de petrol care ne vor mai ajunge încă 46 de ani de acum înainte, raportat la producţia actuală.

Solul cel mai bogat în petrol îl găsim în Arabia Saudită, care are rezerve dovedite de 36 de miliarde de tone. Urmează Venezuela, cu 30 de miliarde de tone, şi Iranul, cu 18 miliarde de tone.

România şi-a redus consumul

Europa stă destul de slab la acest capitol. Întreaga regiune a Europei şi a Eurasiei are rezerve doar puţin mai mari decât Iranul - 19 miliarde de tone. Doar cinci ţări europene au solul bogat în hidrocarburi: Marea Britanie, Italia, Danemarca, Norvegia şi România.

Ţara noastră deţine rezerve de 0,1 miliarde de tone, care ne vor mai fi suficiente încă 14 ani de acum înainte, dacă păstrăm ritmul de producţie de 4,3 milioane de tone din 2010.

În ceea ce priveşte consumul de petrol în UE, România este spre coada clasamentului, cu doar 9,1 milioane de tone anul trecut, în scădere uşoară faţă de 2009. Conduce detaşat Germania, care este de altfel şi cea mai dezvoltată economie a continentului. Nemţii au utilizat anul trecut 115 milioane de tone de ţiţei, în creştere de la 113 milioane de tone în 2009. Urmează Franţa, cu un consum de 83 de milioane de tone, şi Marea Britanie, care a utilizat nu mai puţin de 74 de milioane de tone de ţiţei.

Gazele, și ele în curs de epuizare

La nivelul întregii planete, anul trecut s-au consumat patru miliarde de tone de petrol, cei mai mari consumatori fiind americanii, care au utilizat 21% din total, adică 850 de milioane de tone (de aproape 100 de ori mai mult decât românii).

În ceea ce priveşte rezervele de gaze naturale ale omenirii, acestea mai sunt suficiente pentru următorii 58 de ani, iar, dacă ne referim strict la resursele din România, ele ne mai ajung pentru încă 54 de ani.