"Fără Titus Popovici n-aş fi făcut nimic"

Sergiu Nicolaescu a lucrat nu numai cu mari actori, ci şi cu mari scenarişti "Ultimul cartuş" e şi ultima parte din povestea lui Miclovan. Filmele care urmează reiau încercarea

Sergiu Nicolaescu a lucrat nu numai cu mari actori, ci şi cu mari scenarişti

"Ultimul cartuş" e şi ultima parte din povestea lui Miclovan. Filmele care urmează reiau încercarea regizorului de a reda faptele în conformitate cu istoria, în ciuda cenzurii comuniste.

Filmele din seria comisarilor descriu cu exactitate viaţa celor care lucrau în poliţie în vremea respectivă şi sunt inspirate, de altfel, de modele reale. În peliculele de după "Ultimul cartuş", personajele se schimbă, la fel şi intriga. Nicolaescu spune că nu există o suită care să corespundă cu vârsta sa, ca actor. "Continuări sunt doar <> şi <> , de fapt, cele mai reuşite serii", adaugă el.

În "Ultimul Cartuş", personajul central e comisarul Roman, care devine, în timp, la fel de iscusit ca Miclovan, de la care învăţase meserie. Filmul începe cu finalul "Mâinilor curate", în care Miclovan moare rostind celebra replică "Nu ştiam că doare aşa", iar Roman îşi propune să-l răzbune.

"Rolul lui Papaiani e sincer"

Segiu Nicolaescu a avut parte, şi de această dată, de o distribuţie de excepţie. Îl reîntâlnim pe marele Amza în rolul moşierului Semaca, pe care îl reuşeşte admirabil. Despre personajul lui Sebastian Papaiani, regizorul crede că este sincer şi foarte bine jucat.

Cât priveşte echipa din spatele camerei, Sergiu Nicolaescu nu ascunde că Titus Popovici, scenaristul cu care a lucrat o bună bucată de vreme, era membru în Comitetul Central al Partidului sau că Petre Sălcudeanu a ocupat multe funcţii înainte şi după revoluţie. "Dar erau oameni de bună-credinţă şi fără ei n-aş fi putut face nimic", spune regizorul.