Tigrul din Balcani are un pic de febră

Cifra anunţată de Institutul Naţional de Statistică privind creşterea economică din primele şase luni, de 8,8%, a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. România se află pe primul loc

Cifra anunţată de Institutul Naţional de Statistică privind creşterea economică din primele şase luni, de 8,8%, a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări. România se află pe primul loc în regiune la acest indicator.

Un avans de peste 6% este considerat însă, inclusiv de guvernatorul BNR şi de experţii UE, peste potenţialul real al României. Fenomenul poate pune în pericol stabilitatea macroeconomică. Cifra-record a fost influenţată de o conjunctură favorabilă:

+ un an agricol foarte bun;
+ creştere cu 32% a investiţiilor, în primul rând în sectorul construcţiilor;
+ creşterea cu 24% a salariilor de la intrarea în UE, care a stimulat apetitul românilor pentru consum şi credite.

Pericole pentru 2009

Supraîncălzirea economică poate conduce la o reducere bruscă a creşterii, cu consecinţe asupra nivelului de trai:

- un nou val de scumpiri (inflaţia a depăşit deja 9% în iulie);
- adâncirea deficitului de cont curent, consumul fiind alimentat din importuri;
- riscul deprecierii leului în raport cu euro.

În timp ce mari economii europene se confruntă cu stagnări sau chiar scăderi ale creşterii economice, România afişează un avans-record al PIB de 8,8% în primul semestru

Analiştii văd creşterea economică din primul semestru ca fiind una nesustenabilă atâta timp cât este susţinută de sectoare volatile, precum agricultura şi construcţiile.

Economia românească continuă să-şi demonstreze imunitatea faţă de criza creditelor declanşată în vara anului trecut, în ciuda efectelor resimţite pe pieţele externe. Creşterea reală a Produsului Intern Brut (PIB) a atins în al doilea trimestru al acestui an un nivel de 9,3%, depăşind estimările analiştilor care se situau între 8 şi 8,5%.

Cumulată cu un avans de 8,2% în primele trei luni ale anului, creşterea economică pe primul semestru a ajuns la 8,8% şi a marcat un record postdecembrist.

Produsul Intern Brut, în preţuri curente, estimat pentru primul semestru a fost de 195,76 miliarde de lei, din care 109,01 miliarde de lei în trimestrul al doilea, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

La nivel semestrial, precedentul record, de 7,4%, a fost atins în primele şase luni din 2006, iar la nivel trimestrial, de 7,9%, în intervalul aprilie-iunie 2006. Cel mai ridicat nivel al creşterii economice trimestriale a fost înregistrat, tot într-o perioadă preelectorală, iulie-septembrie 2004, când s-a atins un nivel de 9,8%.

Avansul economic, nesustenabil

Deşi INS nu a prezentat deocamdată date privind factorii care au determinat creştere economică, analiştii sunt de părere că sectoare volatile, precum agricultura şi construcţiile, au avut o contribuţie însemnată la acest avans. În acest context, aceştia apreciază că nu se poate vorbi de o creştere sustenabilă a economiei româneşti pe termen mediu sau lung.

"Creşterea economică este fără îndoială foarte mare, însă este nesustenabilă atâta timp cât este determinată de două sectoare volatile, construcţiile şi agricultura", ne-a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Dacă în 2008 ne-am putut bucura de un an agricol mai bun comparativ cu 2007, anul viitor lucrurile s-ar putea să nu se mai prezinte astfel.

În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, care până în prezent a crescut susţinut, acesta s-ar putea confrunta cu temperări ale avansului având în vedere stagnarea din imobiliar, dar şi impunerea noilor restricţii în creditare.

"Creşterea este peste potenţial, nu o vom putea susţine pe termen mediu sau lung. Cred că, în continuare, comerţul, construcţiile, dar şi agricultura au contribuit la acest avans", este de părere şi Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

În condiţiile unei astfel de creşteri ale Produsului Intern Brut, este firesc să ne întrebăm dacă economia românească este sau nu supraîncălzită.

Este economia supraîncălzită?

În această privinţă, părerile analiştilor sunt împărţite. "La o astfel de creştere economică avem de-a face, fără îndoială, cu o economie supraîncălzită. În acest caz, apar pericole precum presiuni foarte mari asupra inflaţiei, dar şi asupra contului curent", consideră Dumitru.

Subscriind aceleiaşi idei, Florian Libocor, economistul-şef al BRD, afirmă că unul dintre riscurile unei economii emergente este supraîncălzirea.

"Riscul unei supraîncălziri există cam în orice economie în dezvoltare. Supraîncălzirea economiei este un risc automat asociat procesului de emergenţă economică", a adăugat Libocor. Pe de altă parte, Lucian Anghel spune că este greu să ne pronunţăm asupra unei supraîncălziri a economiei româneşti înainte de a afla datele detaliate privind factorii care au determinat creşterea PIB.

"Anul trecut, de exemplu, economia Slovaciei a fost susţinută de industrie. Totuşi, în România, nu industria este principalul motor", a conchis acesta. În ceea ce priveşte pericolul unei aterizări bruşte a economiei, Anghel este de părere că România nu intră într-un asemenea scenariu. Totuşi, acesta spune că, având în vedere efectul de bază, este normal ca în 2009 să avem o creştere mai mică.

Creşteri însemnate şi în trimestrul III

Pentru trimestrul al treilea, este de aşteptat ca economia să crească cu peste 9%, urmând ca în ultimele trei luni ale anului, aceasta să înregistreze un avans sub 9%. "Consider că trimestrul al treilea va fi unul solid, consistenţa fiind dată în special de componenta agricultură", spune Anghel.

Pentru întreg anul, economistul anticipează un avans economic de peste 8% în ciuda măsurilor restrictive luate de banca centrală asupra creditării. Ultima prognoză a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) prevede o creştere economică de 7,5% în acest an.

Ţinând cont de datele record privind avansul PIB în primul semestru, analistul Fitch, Andrew Colquhoun, a precizat, ieri, că agenţia de rating va revizui în urcare prognoza pentru creşterea economică a României în 2008, de la 6% la 7%.

În ceea ce priveşte avansul PIB în 2009, Dumitru apreciază că situaţia s-ar putea schimba, întrucât sunt slabe şanse de a beneficia doi ani la rând de o producţie agricolă bogată. În plus, acesta este de părere că stagnarea din sectorul imobiliar, dar şi restricţiile privind creditarea, vor duce la rezultate mai puţin spectaculoase în construcţii.

Având în vedere că se aşteaptă ca efectul creşterii economice asupra inflaţiei să fie limitat, analiştii consideră că o nouă majorare a dobânzii de politică monetară de către Banca Naţională a României (BNR) nu ar fi justificată. "Personal, nu cred că este necesară o nouă creştere a dobânzii de politică monetară", afirmă Libocor.

Anul agricol bun şi ieftinirea carburanţilor frânează inflaţia

O creştere a PIB peste potenţialul real, estimat la 6%, induce mai multe riscuri economiei româneşti. Primele efecte directe ale unei economii supraîncălzite sunt presiunile asupra inflaţiei, dar şi asupra deficitului de cont curent.

Anticipând avansul semnificativ al economiei româneşti, banca centrală a luat în calcul aceste ipoteze la cea mai recentă revizuire a prognozei pentru inflaţia la sfârşitul anului, a explicat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, potrivit NewsIn.

Totuşi, ţinând cont de rezultatele bune din agricultură şi ponderea mare pe care produsele alimentare o ocupă în coşul de consum (37,5%), corelate cu reducerea preţurilor la carburanţi, presiunea inflaţionistă ar putea fi mai redusă.

"Este foarte posibil ca în august să avem deflaţie (scăderea preţurilor - n.r.), iar în septembrie inflaţia să fie apropiată de zero", consideră economistul-şef al Raiffeisen Bank. Cel mai aprig susţinător al teoriei supraîncălzirii şi al riscurilor de aterizare forţată este chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a înăsprit drastic politica monetară pentru a tempera consumul populaţiei.

România, campioană regională la creşteri

Ritmul de creştere economică al statelor din Europa Centrală şi de Est se păstrează la cote ridicate şi în trimestrul al doilea din acest an. Creşterea veniturilor populaţiei şi consumul intern reprezintă motorul acestei evoluţii pozitive la nivel regional.

Spre deosebire de România, unele state precum R. Cehă, Slovacia sau Ungaria înregistrează creşteri ale exporturilor de bunuri şi servicii, ceea ce le face mai puţin vulnerabile la şocurile externe. În Bulgaria, turismul a ajuns să conteze cu 14% la formarea PIB, tendinţa fiind în continuare crescătoare.

Dintre toate, economia poloneză prezintă cele mai multe asemănări cu cea românească, consumul intern din această ţară crescând cu 5,6%, iar sectorul construcţiilor a avansat cu 17,7% în perioada analizată. Pe primul semestru din acest an, investiţiile străine au acoperit doar 55% din deficitul de cont curent, faţă de 88% anul trecut. Finanţarea deficitului reprezintă un risc major pentru economia poloneză, la fel cum este şi cazul României.

9,3% este creşterea-record înregistrată de Produsul Intern Brut în trimestrul al doilea

O creştere atât de mare deformează imaginea României întrucât este greu de crezut că ne putem decupla de ceea ce se întâmplă în jur.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank