Ţigările şi băutura, în topul cheltuielilor la români

Prin comparaţie, în statele europene dezvoltate, aceast tip de consum este la finele clasamentului Banii pentru cumpărarea ţigărilor sunt mai mulţi decât cei pentru medicamente. Iar

Prin comparaţie, în statele europene dezvoltate, aceast tip de consum este la finele clasamentului

Banii pentru cumpărarea ţigărilor sunt mai mulţi decât cei pentru medicamente. Iar facturile plătite pentru serviciile de telefonie sunt mai mari decât cele pentru energia electrică. Sunt numai câteva dintre caracteristicile de consum ale populaţiei din ţara noastră.

O familie medie din România este formată din trei persoane, cu un venit mediu aferent trimestrului trei din anul trecut de aproximativ 1.370 de lei. Iar cea mai mare parte din venituri provine din salarii, urmate de pensii. Pe de altă parte, cei mai mulţi bani sunt alocaţi pentru cumpărarea de produse alimentare şi pentru întreţinerea locuinţei. Spre exemplu, peste 40% din cheltuielile de consum s-au îndreptat spre produse agroalimentare, iar circa 20% pentru locuinţă şi utilităţi. În schimb, la nivel european, situaţia este total diferită. Astfel, datele publicate de Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene înainte de aderarea României şi a Bulgariei, cele mai mari cheltuieli erau destinate pentru plata utilităţilor.

Totodată, o altă diferenţă în ţara noastră şi UE-25 constă în sumele alocate pentru băuturi alcoolice şi tutun. În timp ce în România, aproximativ 6% din cheltuieli sunt alocate acestei categorii, media Uniunii Europene indică un nivel de circa 4%.

Mai mult, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în trimestrul trei al anului trecut, românii au cheltuit pentru ţigări şi tutun aproape 38 de lei pe lună. Iar pentru cumpărarea de băuturi alcoolice sunt cheltuiţi circa patru lei/lună, faţă de numai 3,8 lei/lună destinaţi pentru achiziţionarea de ape minerale şi băuturi nealcoolice. Astfel, suma alocată pentru ţigări şi băuturi alcoolice este aproape jumătate din cea destinată pentru cumpărarea de produse alimentare. Totodată, valoarea este aproape de două ori mai mare decât cea achitată pentru medicamente. În plus, trebuie ţinut cont şi de faptul că, în structura cheltuielilor pentru băuturi alcoolice nu sunt incluse şi cele obţinute în propria gospodărie, în special în mediul rural, ceea ce înseamnă că influenţa cea mai mare a raportului este generată de mediul urban.

Telefonul, mai important decât curentul

O altă diferenţă între structura de consum a populaţiei din ţara noastră şi cea din restul Europei constă în cheltuielile pentru comunicaţii. Spre exemplu, în ţara noastră, peste 48 lei/lună sunt destinaţi plăţii facturilor de telefon (atât mobil, cât şi fix). Iar suma este mai mare decât cea achitată pentru consumul de energie electrică şi reprezintă aproape o treime din banii destinaţi pentru locuinţă (întreţinere, utilităţi). În schimb, în restul Europei, cheltuielile pentru comunicaţii au o pondere mult mai mică în veniturile populaţiei.

O caracteristică importantă a populaţiei din ţara noastră este faptul că, în relaţia cu băncile, românii retrag mai mulţi bani decât depun. Pe tot parcursul anului trecut, suma banilor primiţi de la bănci, fie prin credite, fie prin lichidarea unor economii, a depăşit-o pe cea care este depusă lunar, fie pentru achitarea unor rate, fie pentru alimentarea unor depozite la termen. Situaţia poate fi observată şi prin datele publicate de Banca Naţională a României, ce indică o dublare anuală a creditelor acordate persoanelor fizice, comparativ cu un ritm de numai 20% al economiilor populaţiei.

Profilul consumatorului român

Vârsta medie este în jurul a 38-40 de ani, cu o familie de trei persoane. Iar cea mai mare parte din populaţie se regăseşte în mediul urban, de unde provin şi cele mai multe cheltuieli pentru consum. Astfel, un român alocă circa 40% din bani pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice, aproximativ 20% pentru locuinţă şi utilităţi, în jurul a 8% pentru transport şi 6% pentru băuturi alcoolice şi tutun. Restul categoriilor de cheltuieli, cum ar fi îmbrăcămintea şi încălţămintea, sănătate, comunicaţii, recreere şi cultură, educaţie, cafenele, restaurante şi hoteluri au o importanţă mult mai mică în structura cheltuielilor unui român.