m.adevarul.ro

Adevarul.ro

Terenurile agricole, pariul anului 2010

  • Andrei Panait

  • Duminică 13 dec 2009

Investitorii străini cumpără parcele agricole atât pentru exploatări agricole

Investitorii străini cumpără parcele agricole atât pentru exploatări agricole

Preţurile acestor loturi sunt de până la cinci ori mai mici decât cele din alte ţări europene. Pe o piaţă imobiliară în plin regres, parcelele potrivite agriculturii sunt la mare căutare, iar costurile presupuse de încheierea actelor sunt mai mici.

În România, terenurile fertile se vând la un preţ mediu de 2.000 de euro pe hectar. Asta în timp ce în ţări precum Polonia, Cehia şi Slovacia nivelul este de 5.000 de euro/ha. Preţuri şi mai mari au terenurile agricole din Serbia (7.000-8.000 de euro/ha), Ucraina (6.000-7.000) şi Franţa (6.500 de euro pe hectar).

„Pe termen lung, în cadrul Uniunii Europene nu va mai fi posibilă menţinerea diferenţelor atât de mari între preţuri", explică Thomas Prader, unul dintre acţionarii companiei austriece Solproiect. Firma a investit cinci milioane de euro în achiziţia şi comasarea a aproape 6.000 de hectare în judeţele Călăraşi, Brăila, Tulcea şi Constanţa, pentru înfiinţarea de ferme agricole.

Cerere pentru suprafeţe mari

În prezent, achiziţia de asemenea proprietăţi în România reprezintă o oportunitate, potrivit consultanţilor imobiliari. „Cererile pe segmentul de terenuri agricole sunt, în general, pentru suprafeţe de 100-150 de hectare. Ele sunt solicitate în special pentru exploatări agricole, dar şi pentru schimbarea uzului", spune Radu Boiţan, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară King Sturge.

Reprezentanţii Solproiect susţin că preţurile terenurilor agricole de bună calitate nu s-au redus, ci doar costurile adiacente, ca urmare a îmbunătăţirii mecansimului de achiziţie a acestui tip de proprietăţi.

Citiţi mâine în „Expert imobiliar“!

Nu rataţi „Expert imobiliar“, supliment de 16 pagini care se difuzează gratuit, împreună cu ziarul „Adevărul“ în fiecare zi de marţi a săptămânii! Iată ce veţi putea citi, mâine, în suplimentul nostru:

- Ce se va întâmpla cu Palatul Ştirbey? Monumentul din Calea Victoriei, un posibil vector al dezvoltării urbanistice, se degradează pe zi ce trece.

- Vilă de nouă milioane de euro în Corbeanca. Una dintre cele mai scumpe case din România a fost scoasă la vânzare acum două săptămâni.

-Chiriile locuinţelor vechi, în cădere liberă în 2009. În trecut vedete incontestabile, apartamentele de închiriat nu mai aduc profiturile de altădată. Cele mai specatculoase scăderi ale chiriilor s-au înregistrat anul acesta în Ploieşti, Galaţi şi Târgu- Mureş.

-Casă din lemn sau din cărămidă? Lemnul înseamnă un preţ mai mic, dar structura de cărămidă are o durată de viaţă mai mare.

-Reabilitarea termică, surprinsă de iarnă. Lucrările  de reabilitare termică a blocurilor vechi nu pot continua la o temperatură mai mică de cinci grade Celsius.


Prostia cu „lefurile nesimţite“

Ovidiu Nahoi

Un stat nu poate fi performant cu angajaţi aduşi de la coada vacii.

Denunţarea capitalismului fără etică

Ion Cristoiu

Este explicabil de ce Fidel Castro a fascinat de-a lungul deceniilor personalităţile de stânga.

De la marea tragere din ’89 la tragerea specială 6/49

Grigore Cartianu

Ocupaţi cu vânătoarea de complotişti şi de agenţi sovietici, am trecut uşor peste vestea că generalul în rezervă Andrei Kemenici a dat lovitura la Loto 6/49.

7 şchioape pentru titlu

Daniel Nazare

Derby-ul fotbalului românesc, cum e cel de miercuri seară, nu s-a jucat vreodată cu atâtea pretendente la titlu.

Vlad Epurescu - Blog

Vlad Epurescu

Chiar nu v-aţi săturat de Becali?

14:5618.11.09

Ceaiul de la ora 5

Sabin Orcan

PRO TV, televiziunea-cioclu

17:5312.11.09

Blog de bine

Laurenţiu Ciocăzanu

Ingerul Dinica

17:4012.11.09

Adevarul on Facebook



Monica Pop

„E nedrept ce i s-a întâmplat doctorului Ciomu”

Cel mai vechi director de spital din Capitală, Monica Pop, spune că orice medic din lume greşeşte. Articol complet

Victor Ponta

„Sunt tânăr, nu mă obsedează Băsescu“

Preşedintele PSD spune că principala sa preocupare nu este ce face şeful statului, ci felul în care va fi construită societatea în epoca post-Băsescu. Articol complet