Adevarul.ro

Introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului alimentelor, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi din industria alimentară, spun reprezentanţii patronatelor.

„Preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%", a declarat, astăzi, în cadrul unei dezbateri publice, Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta.

Totodată, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) estimează că introducerea taxei ar putea duce la la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de angajaţi din industria de profil.  

Pe de altă parte, Sorin Minea a punctat faptul că oficialii din Ministerul Sănătăţii au iniţiat taxarea „pe genunchi", neştiind exact care va fi cuantumul acesteia.

„Suma care se doreşte a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătăţii este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzînd vinul, berea, apele minerale şi importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro", a declarat Sorin Minea. Şeful Romalimenta a adăugat că termenul fast-food nu poate fi definit exact, iar taxa va fi una care va afecta întreaga industrie alimentară.

Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.

Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.

Potrivit preşedintelui Romalimenta, toate brânzeturile, smântâna, laptele şi untul au conţinut crescut de sare, precum şi toate produsele din industria cărnii. Conţinut crescut de zahăr se regăseşte în compoturi, dulceţuri, miere şi o mare parte din fructe, a completat Minea.