Tăriceanu: "şmecheriile româneşti nu au ce căuta în proiectele europene"

Fondurile comunitare vor fi acordate numai pe baza unor documentaţii riguros întocmite

După 1 ianuarie 2007, românii vor trebui să muncească pentru a obţine fonduri de la Uniunea Europeană, căci nimeni nu le va da aceşti bani dacă nu există proiecte. Acestea trebuie totodată aplicate fără şmecherii "de tip românesc", avertizează premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit acestuia, sprijinul financiar ce va fi acordat României post-aderare de către Uniunea Europeană urmăreşte accelerarea dezvoltării României. "Atrag din nou atenţia că aceşti bani nu ne vor fi daţi oricum, ci vor fi alocaţi pe bază de proiecte. Cei care îşi închipuie că după 1 ianuarie 2007 va ploua cu euro se înşală. Banii aceştia nu ne vor fi băgaţi în traistă, ci va trebui să muncim foarte mult pentru a-i obţine. Mai mult decât atât, nici şmecheriile de tip românesc nu au ce căuta", a spus, ieri, premierul. Acesta i-a cerut ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, să încheie înţelegeri de colaborare cu alte ţări europene, pentru a beneficia de experienţa acestora în atragerea fondurilor comunitare.
Ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi-a reafirmat optimismul privind absorbţia ridicată a fondurilor comunitare, spunând că România va reuşi să atragă peste 85% din sumele alocate ţării noastre. Posibile întârzieri vor apărea însă la nivelul fondurilor pentru infrastructură. "La fel ca în celelalte ţări, iniţierea proiectelor de infrastructură va fi mai întârziată decât alte programe care beneficiază de fonduri europene, pentru că procedura este mult mai complexă", a spus ministrul.
Grad redus de absorbţie la fondurile pentru infrastructură
David Sweet, responsabilul de program din partea Comisiei Europene, a spus în acest context că, în toate ţările care au aderat la UE, fondurile pentru infrastructură au fost absorbite cu o anumită întârziere, întrucât acestea necesită avize de mediu şi o serie de licitaţii cu proceduri stricte. Majoritatea fondurilor europene, respectiv 60%, vor fi destinate proiectelor de infrastructură dezvoltate de autorităţile publice. "Restul de 40% va fi împărţit de mediul privat în proporţii aproximativ egale pentru dezvoltarea resurselor umane şi creşterea competitivităţii firmelor", a spus Ştefan Ciobanu, director la Autoritatea de Management în cadrul MFP.
Contribuţie de 2% din partea autorităţilor locale
În ceea ce priveşte contribuţia ţării noastre la cofinanţarea fondurilor europene, Ciobanu a precizat că România a decis ca autorităţile locale să asigure 2% din valoarea proiectelor. Sumele atrase de la UE necesită o cofinanţare din partea României de 15% sau 30%, doar o mică parte din proiecte fiind acoperite în totalitate din fonduri europene. "S-a decis acest nivel de 2% de cofinanţare, pentru că autorităţile locale din România nu au situaţie financiară foarte bună, iar restul de bani va fi acoperit de la bugetul central", a explicat Ciobanu. Acesta a arătat că la nivelul Uniunii Europene nu se acceptă o contribuţie zero din partea beneficiarului final, iar cota de 2% se va aplica şi pentru organizaţiile non-guvernamentale. "De regulă, mai apar şi alte costuri neeligibile pe care autorităţile locale sau ONG-urile vor trebui să le acopere din bugetele proprii şi care ar putea să se ridice la 2-5% din valoarea totală", a adăugat Ciobanu. Oficialul a dat exemplul achiziţiei unui teren, a cărui valoare este considerată eligibilă doar dacă se încadrează în limita a 10% din suma totală destinată proiectului.