Tăranii şi străinii vor acoperi deficitul de forţă de muncă

Deficitul de forţă de muncă ar putea să fie acoperit prin reconversia ţăranilor, dar şi prin importul de resurse umane din alte ţări. Reconversia persoanelor din mediul rural se va face cu

Deficitul de forţă de muncă ar putea să fie acoperit prin reconversia ţăranilor, dar şi prin importul de resurse umane din alte ţări. Reconversia persoanelor din mediul rural se va face cu bani europeni. Anual, România va avea la dispoziţie aproape 500 milioane de euro pentru dezvoltarea resurselor umane.
Pentru acoperirea unor deficite de forţă de muncă pe anumite sectoare din piaţa muncii româneşti trebuie să fie depuse eforturi substanţiale, a declarat, ieri, Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei la seminarul "Politica socială şi libera circulaţie a persoanelor". Ministrul consideră că persoanele active din mediul rural sunt pentru România o soluţie pentru acoperirea deficitului, un rezervor pe care alte ţări nu l-au avut. În prezent, aproximativ 75.000 de oameni îşi schimbă domiciliul din mediul rural în cel urban, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, iar tendinţa observată în ultimii ani este una de creştere. Bani pentru reconversie există. În următorii şapte ani vom avea fonduri europene de 3,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea resurselor umane. Rezolvarea deficitului de forţă de muncă depinde de "preocuparea şi abilitatea să utilizăm resursele financiare care vin de la UE", a arătat el. Reconversia ţăranilor este susţinută de modernizarea agriculturii, fenomen ce va face să existe disponibilităţi mai mari de forţă de muncă în mediul rural. "Cred că fiecare cetăţean din România, indiferent unde îşi desfăşoară activitatea, are interesul să aibă un loc de muncă stabil şi bine plătit. În ideea în care în agricultură se vor dezvolta mai mult fermele şi va scădea numărul celor care vor lucra în agricultură, cei din mediul rural vor fi îndemnaţi să încerce să se formeze profesional şi să găsească o altă ocupaţie. Prin legea şomajului acordăm gratuit celor din mediul rural posibilitatea formării profesionale şi cred că acest lucru este un rezervor important de forţă de muncă pentru activitatea economică, industrială şi de servicii, comparativ cu alte ţări", a mai spus oficialul MMSSF.
Este necesară şi absorbţie din alte state
Chiar şi aşa, piaţa românească va fi nevoită să apeleze la importul de forţă de muncă. "În viitorii ani, dacă procesul acesta de plecări va continua, nu neapărat exagerat, atunci va fi nevoie de absorbţia forţei de muncă din alte state", consideră Barbu, care apreciază că suntem pregătiţi cu legislaţia pentru ţările non-europene. Avem legi care privesc intrarea în ţară cu permise de muncă. "Numărul permiselor de muncă a crescut de patru ori în 2006 faţă de anul precedent, la 10.000, dar cererea a fost mult mai mare. Pe de altă parte, aderarea la UE va mai adăuga alte câteva sute de mii de oameni celor două milioane deja plecaţi la muncă în Europa. "Eu estimez că nu vor fi plecări de mai mult de câteva sute de mii de români", a arătat Barbu.
Administraţia vrea externalizarea IT-ului
În prezent se înregistrează un deficit major în construcţii, dar există şi deficit de ingineri de diverse calificări. "Noi în administraţie avem o mare problemă din punct de vedere al personalului din domeniul IT-ului şi ne gândim la externalizarea acestor servicii", a anunţat Barbu. "Cred că în România mai avem încă lucruri de făcut pentru flexibilizarea pieţei muncii. Spun acest lucru după ce am făcut de când sunt ministru două modificări ale Codului Muncii". Pentru absorbţia Fondurilor Sociale Europene, Ministerul Muncii se pregăteşte prin susţinerea înfiinţării de parteneriate şi formare a 3.000 de promotori de proiecte, beneficiind în acest sens de asistenţa financiară a UE şi de asistenţa tehnică a experţilor din statele membre.