Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Tănăsescu: relaxarea fiscală trebuie uitată

adevarul

Publicat: 06.01.2011 07:03

Ultima actualizare: 08.08.2022 20:02

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că, în ciuda îndeplinirii ţintelor fixate cu finanţatorii externi, Guvernul nu trebuie să diminueze în acest an nivelul taxării. Boardul de la Washington va discuta, mâine, ultimele date privind deficitul bugetar şi arieratele, dar şi coordonatele pe care se va baza următorul acord.

Deficitul bugetar pe anul trecut a fost cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât ţinta fixată cu FMI, potrivit reprezentanţilor Ministerului de Finanţe. Astfel, faţă de un prag de 6,8% din PIB, cât arăta înţelegerea cu finanţatorii externi, Guvernul a reuşit să se încadreze la 6,6% din PIB. Reamintim însă că ultima ţintă a fost fixată după discuţiile din vară şi că, la începutul lui 2010, Executivul îşi programase un nivel al deficitului bugetar de 5,9% din PIB.

Citiţi şi: Statul le declară război „săracilor“ bogaţi în 2011

Deşi nu au prezentat cifrele exacte, oficiali guvernamentali mai spun că, dacă nu s-ar fi plătit o parte din datoriile bugetului de stat, raportul dintre veniturile şi cheltuielile publice ar fi arătat şi mai echilibrat. Însă achitarea acestor arierate face ca, pentru prima oară de la încheierea acordului cu FMI, Guvernul să se încadreze în pragul fixat cu finanţatorii externi. În mod evident, toate aceste performanţe au fost transmise finanţatorilor externi, pentru a fi luate în calcul la eliberarea celei de-a şaptea tranşe. În plus, aceste realizări vor conta şi în discuţiile privind viitorul acord, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Abordare echilibrată

Cum va fi privită dubla realizare a Guvernului de directorii executivi de la Washington? Pentru a calma eventualele porniri euforice, Tănăsescu spune că ultimele date sunt încurajatoare, chiar dacă execuţia bugetară nu s-a încheiat. Oficialul crede că măsurile de consolidare fiscală şi-au arătat efectele, dar că efortul trebuie să continue pentru că ţinta de deficit pentru acest an - de 4,4% din PIB - este şi mai ambiţioasă. În plus, nu trebuie uitat că 2011 este an preelectoral, care poate stârni anumite porniri populiste şi poate îndemna Guvernul să promită mai mult decât permite economia.

Tănăsescu mai arată însă că această „economie" de 0,2 puncte procentuale din PIB poate da speranţe că autorităţile se vor încadra şi în ţinta pentru acest an. „Sigur că sunt şi provocări foarte mari. Ele sunt legate de continuarea procesului de ajustare fiscală. Guvernul trebuie să continue reformele structurale, să-şi rezolve problema arieratelor, să eficientizeze întreprinderile de stat şi piaţa muncii", a declarat Tănăsescu, pentru „Adevărul". Toate aceste provocări vor fi, potrivit oficialului, domenii de reformă vizate în următorul parteneriat. Despre acesta, şeful statului a declarat ieri, la Palatul Victoria, că România trebuie să continue relaţia cu FMI printr-un acord de tip precaut, pentru stabilitate financiară, iar eventualele fonduri să fie atrase de la UE. Această formulă a fost creditată anterior şi de majoritatea analiştilor intervievaţi de „Adevărul".

Povară mare

Aşteptările legate de o posibilă relaxare fiscală în acest an trebuie inhibate, potrivit lui Tănăsescu. El spune că Guvernul nu trebuie să cedeze tentanţiilor electorale sau presiunilor politice şi să ia măsuri de reducere a taxării. Pe scurt, autorităţile trebuie să continue reformele implementate în 2010. „Indiferent de presiunile politice, de cele existente pe scăderea contribuţiilor de asigurări sociale şi diminuarea taxării - fiindcă ele există şi sunt de înţeles, Guvernul nu trebuie să alunece de la politica actuală de consolidare fiscală", spune reprezentantul României la FMI. Tănăsescu subliniază că procesul de restructurare reprezintă „cheia succesului" în 2011. Cu realizări peste program se laudă şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Ieri, instituţia a transmis datele cu privire la nivelul încasărilor pe anul trecut. Astfel, veniturile bugetare colectate de ANAF, în 2010, au fost cu peste 5% mai mari decât nivelul înregistrat în 2009.

Controale intense

Şeful Fiscului, Sorin Blejnar, a arătat că aceste creşteri sunt rezultatul intensificării procedurilor de executare silită şi a controalelor fiscale. Cu toate acestea, încasările au fost în marja programării bugetare, depăşind-o uşor cu 0,5%.

În privinţa planurilor ANAF pentru acest an - impozitarea cu 16% a veniturilor nedeclarate - Mihai Tănăsescu spune că iniţiativa este bună, dar recomandă consultarea cu experţii Băncii Mondiale şi ai Comisiei Europene. „Este un proces instituţional care trebuie ajustat. Criteriile trebuie bine definite, pentru a nu exista abuzuri", a mai arătat Tănăsescu.

Arieratele, în ţintă

Guvernul şi-a îndeplinit pentru 2010 şi condiţia legată de stocul de arierate. Este însă vorba strict despre datoriile restante ale instituţiilor de la nivel central, la care nu se adaugă datoriile neachitate ale autorităţilor locale. Astfel, nivelul maxim al arieratelor nu trebuia să depăşească, la sfârşitul lui noiembrie 2010, 250 de milioane de lei. Potrivit ministrului Finanţelor, acestea erau de 248 de milioane de lei la data stabilită. Pentru finalul anului, ţinta de 480 de milioane de lei este, de asemenea, respectată. Cu toate acestea, arieratele de la nivel local rămân o provocare pentru 2011. „La nivelul autorităţilor locale nu există încă o îmbunătăţire vizibilă a modului în care şi-au achitat datoriile sau a modului în care acumulează noi datorii", a transmis Mihai Tănăsescu.