Tănăsescu: „Puneţi frână datoriei publice!“

Statul român şi-a dublat în ultimii doi ani împrumuturile, iar acest ritm trebuie să încetinească în perioada următoare, avertizează reprezentantul României la FMI. Deşi nivelul datoriei publice este la jumătate din criteriul de referinţă de 60%, cadenţa creşterii este îngrijorătoare şi Guvernul trebuie să se oprească la 35%.

De la un nivel de 15% datorie publică în 2007, România a ajuns la performanţa de a-şi dubla acest indicator în numai doi ani. Deşi pragul de 30% nu este mare comparativ cu nivelul de referinţă de 60%, economiştii atrag atenţia că ritmul de creştere este cel care implică riscuri.

„România are o datorie de 29% din PIB. Unii vor spune «Bravo! Putem să ne mai împrumutăm». Dar îngrijorătoare este viteza îndatorării, pentru că vom ajunge la nişte cifre foarte mari", a declarat, ieri, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu.

Tănăsescu şi Vlădescu îl contrazic pe Rogoff: „Domnul s-a pripit!”

Deficitul bugetar de 3% din PIB nu va fi atins în 2011. Aderarea la euro devine problematică

AUDIO Mihai Tănăsescu: „Sistemul actual de pensii nu mai rezistă pe termen lung“

Împrumuturi investite prost

Oficialul a spus că problema cea mai gravă este că împrumuturile s-au dus într-o direcţie greşită. „Ce e mai grav este că nu vedem rezultatele palpabile ale acestor împrumuturi. Nivelul maxim pe care România îşi permite să-l atingă, pe termen scurt, este de maximum 35% din PIB", a adăugat Tănăsescu.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, susţine opinia oficialului FMI, dar spune că statele UE sunt într-o situaţie mult mai gravă.

„Grecia, Italia, Franţa sunt ţări care nu vor reveni sub pragul de 60% până în 2030 - 2040. Dar nici în aceste condiţii nu cred că România va primi derogări pentru a adera la zona euro", a spus Dumitru. Despre o scădere a datoriei publice nu poate fi vorba în următorii ani, cu atât mai mult cu cât statul va avea nevoie, în continuare, de finanţarea deficitului bugetar. Însă ritmul împrumuturilor contractate de Guvern poate fi ţinut în frâu printr-o politică fiscală eficientă.

Adică trebuie reduse acele cheltuieli care nu aduc plus-valoare, iar fondurile trebuie orientate, în proporţie dominantă, spre investiţii.

„În perioada următoare, fără o aşezare a cheltuielilor publice - adică reducerea cheltuielilor curente ale statului şi creşterea celor de investiţii - nu vom putea să accelerăm creşterea economică. Cu cât vom face mai repede acest lucru, cu atât vom avea mai multe fonduri pentru relansare", a adăugat Tănăsescu. Acesta a precizat că este nevoie de o strategie sectorială pe termen mediu şi lung, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Oportunitate de criză

Comisia Europeană a decis să prelungească termenul-limită până la care România trebuie să-şi ajusteze deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2012.