Sudul României devine atracţia investitorilor în ferme agricole

Investiţiile străine care au pătruns în ultimii ani în România s-au concretizat în proiecte de mare anvergură. Capacităţile de producţie au fost dezvoltate doar în anumite regiuni ale

Investiţiile străine care au pătruns în ultimii ani în România s-au concretizat în proiecte de mare anvergură. Capacităţile de producţie au fost dezvoltate doar în anumite regiuni ale ţării, în funcţie de conjunctura economică a fiecărei zone. Spre exemplu, Sibiul a devenit ţinta preferată pentru fluxurile investiţionale aferente industriei de componente auto, în timp ce sudul, zonă preponderent agricolă, a atras mai ales proiecte din industria alimentară.
Deşi proiectele străinilor care au ales să vină în România au vizat mai toate zonele, există câteva regiuni care au atras sume importante, ceea ce le clasează pe poziţii fruntaşe. Pe primul loc în clasamentul zonelor cu cea mai ridicată valoare a investiţiilor, în perioada 2001-2006, se află regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 3,79 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 60% din totalul investiţiilor la nivel naţional. Din această sumă, aproximativ 2,8 miliarde de dolari reprezintă investiţii străine, restul fiind sume investite de companii cu capital mixt sau exclusiv autohton. Cu 87% din populaţia regiunii Bucureşti-Ilfov, Capitala contribuie cu peste 90% la realizarea Produsului Intern Brut al zonei. În Capitală, principalele investiţii au fost realizate în domeniul imobiliar, în cel al intermedierilor financiare şi în extinderea lanţurilor de centre comerciale. În acelaşi timp, Ilfovul a atras proiectele din industria alimentară. La începutul acestui an, Tnuva, cea mai mare companie de produse alimentare din Israel, a demarat în România o investiţie în valoare de 55 milioane de euro, pentru construirea unei fabrici de produse lactate şi a unei ferme la Popeşti-Leordeni. Acest gen de investiţii încep să apară din ce în ce mai des pe spaţiile neutilizate până în prezent, zona Ilfov transformându-se pe zi ce trece într-una industrială. Preferinţa străinilor pentru această zonă este determinată şi de faptul că este una preponderent agricolă. "Terenurile din vestul ţării sunt majoritatea în proprietatea străinilor, astfel că sudul deţine un potenţial de dezvoltare foarte mare", a declarat, pentru Adevărul, Cristian Pârvan, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Potrivit acestuia, sudul României deţine suprafeţe foarte mari de terenuri neexploatate care ar putea fi transformate, cât de curând, în mari ferme. Alegerea Ilfovului drept zonă predilectă pentru investiţiile în industria alimentară se justifică atât prin apropierea de oraşe importante precum Bucureşti sau Constanţa, cât şi prin accesul facil la sistemele integrate de transport (feroviar, fluvial, maritim etc).
După Bucureşti şi Ilfov, centrul ţării este regiunea care a atras un număr de 81 de proiecte, cu o valoare angajată de 1,46 miliarde de dolari, reprezentând peste 22% din totalul investiţiilor la nivel naţional. Este vorba de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. O importantă investiţie realizată în Sibiu este cea a francezilor de la SNR Roulments, în valoare de 60 milioane de euro, în industria auto. De altfel, marea majoritate a investiţiilor realizate de străini în zona viitoarei capitale culturale europene sunt îndreptate către producţia de componente auto şi textile. În ceea ce priveşte zona Alba Iulia, italienii de la ETA SpA Como au demarat în 2004 o investiţie de 1,5 milioane de euro, în sectorul mecanic. "Această zonă este preferata investitorilor pe partea de componente auto, cei mai mulţi dintre aceştia venind aici pe filiera germană", spune Pârvan.
Pe locul trei după ponderea volumului investiţional realizat se află regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, în speţă judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa şi Giurgiu. Numărul de proiecte demarate a fost de 39, cu o valoare angajată de 604 milioane de dolari, reprezentând aproape 10%, din care investiţii străine de 481 milioane de dolari.
În Călăraşi, portughezii de la Martifer au investit 55 milioane de euro în producţia de biodiesel, în timp ce compania franceză Airliquid a alocat o sumă de 10 milioane de euro pentru producţia de gaz industrial. Belgienii de la UCO Textiles au preferat zona Giurgiu, unde au şi investit în 15 milioane de euro. În ceea ce priveşte principalele domenii către care s-au îndreptat investiţiile din 2001 şi până în prezent, acestea s-au modificat de-a lungul timpului. Dacă în urmă cu câţiva ani industria şi chiar sectorul energetic erau domeniile care atrăgeau cea mai mare parte a capitalului străin investit, în prezent, sectorul imobiliar este vedeta. În ansamblu însă, telecomunicaţiile rămân sectorul care a atras o pondere importantă a investiţiilor din total. Astfel, potrivit datelor furnizate de Agenţia Română pentru Investiţii Străine, în acest sector s-au înregistrat 58 proiecte cu o valoare angajată de 1,33 miliarde de dolari, reprezentând aproape 21% din totalul investiţiilor la nivel naţional. Pe locul doi se află industria constructoare de maşini, unde s-au înregistrat 41 proiecte cu o valoare de 668 milioane de dolari (reprezentând aproape 11% din totalul investiţiilor la nivel naţional). Sectorul serviciilor a atras 66 de proiecte, cu o valoare de 811 milioane de dolari.