Subvenţiile pentru energia verde, cât împrumutul de la FMI

Românii vor plăti 20 de miliarde de euro în următorii 15 ani pentru a subvenţiona producătorii de energie regenerabilă. Suma este echivalentă cu împrumutul luat de la Fondul Monetar Internaţional.

În ultimii doi ani, marile companii energetice din toată lumea s-au repezit să vină în România şi să anunţe investiţii în proiecte de energie regenerabilă. Trei sferturi din investitorii străini care se interesează de oportunităţi în România vizează sectorul energetic, în special cel al regenerabilelor, spunea, anul trecut, pentru „Adevărul", Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei.

S-a ajuns astfel la cifre de-a dreptul ireale: Transelectrica a primit cereri de racord la reţea pentru proiecte eoliene totalizând peste 30.000 de MW, în condiţiile în care potenţialul eolian al ţării este de 14.000 de MW.

Şi nici acesta nu va putea fi fructificat în totalitate, pentru că reţeaua de transport a electricităţii este învechită şi poate prelua doar 3.500 de MW de energie verde, întrucât resursele regenerabile nu sunt predictibile şi creează dezechilibre în sistem. Transelectrica are nevoie de o jumătate de miliard de euro pentru a moderniza sistemul, bani pe care nu îi are.

O schemă generoasă

Pe de altă parte, România are cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei şi al doilea de pe întregul continent, iar în prezent există centrale de doar 900 de MW de producere a energiei verzi. Deci industria este abia la început. Iată ingredientele care deschid apetitul investitorilor pentru sectorul regenerabilelor din România.

Şi mai este ceva foarte important: schema-suport pentru această industrie, care este una dintre cele mai generoase din Europa, „dacă nu chiar cea mai generoasă", după cum spunea, în urmă cu două luni, Mircea Cotoşman, consilier al ministrului Economiei.

Schema-suport pentru energia regenerabilă cuprinde un sistem de certificate verzi, pe care le primesc gratuit producătorii, şi unul de cote obligatorii de certificate pe care trebuie să le achiziţioneze furnizorii anual, în funcţie de cantitatea de energie livrată.

Cea mai mare problemă este că valoarea acestor certificate se regăseşte în factura consumatorilor finali, prin urmare ei sunt cei care subvenţionează energia nepoluantă. Schema-suport a fost aprobată printr-o lege votată de Parlament în 2008, dar a primit avizul Comisiei Europene abia în vara anului trecut, pentru că subvenţiile erau şi mai mari în prima formă a legii. Schema a început să fie aplicată în noiembrie 2011.

Astfel, potrivit deciziei Comisiei, valoarea totală a subvenţiilor pe care le vor primi producătorii se ridică la 80,7 miliarde de lei (19,5 miliarde de euro). Este vorba despre centralele care intră în funcţiune până la 31 decembrie 2016, iar fiecare centrală va primi aceste ajutoare timp de 15 ani din momentul în care va funcţiona. Prin urmare, investitorii care vor să beneficieze de această schemă trebuie să se grăbească să finalizeze proiectele până în 2016.

Lăcomia strică omenia

„Decizia Comisiei ar fi putut să vină în 2009, nu în 2011, dar nu este vina celor de la Bruxelles. Trebuie să fie o lecţie pentru viitor, nu e suficient să avem intenţii bune, trebuie să ne uităm şi în jurul nostru", a declarat Valentin Mircea, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, referindu-se la bugetul uriaş de 19,5 miliarde de euro al schemei, care pe de-o parte atrage investiţii, dar pe de altă parte umflă factura populaţiei.

„Această industrie trebuie să înceapă să se susţină singură cât mai curând, pentru că este, în fond, o afacere. De regulă, când companiile primesc ajutoare de stat, ele sunt ca un copil răsfăţat şi nu vor să mai renunţe", a completat Mircea.

Capacităţile de producţie care intră anul acesta în funcţiune vor primi subvenţii de 3,5 miliarde de euro în următorii 15 ani, a mai spus oficialul Consiliului Concurenţei. Aceasta în condiţiile în care, deşi preţul unui certificat este cuprins între 27 şi 55 de euro, în primii ani titlurile vor fi tranzacţionate la valoarea maximă, dat fiind numărul lor limitat de pe piaţă.

Totodată, în acest an, toţi producătorii de regenerabile vor primi subvenţii de circa 300 de milioane de euro, potrivit unor reprezentanţi ai Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE). 

30% din energie este verde

Calculele ANRE arată că, la finele acestui an, energia regenerabilă va însemna circa 30% din consumul intern, chiar dacă producţia hidrocentralelor va fi înjumătăţită până la primăvară. În 2010, an ploios, ponderea regenerabilelor a fost de 35%, iar ţinta României pentru anul 2020 este de 38%.

Până acum toţi producătorii primeau un certificat verde pentru fiecare unitate de energie produsă (un MWh). Din noiembrie 2011, odată cu aplicarea noii legislaţii, cei din eoliene primesc două certificate, investitorii în panouri solare fotovoltaice - şase certificate, cei care utilizează biomasa - două certificate, iar cei care folosesc culturile energetice - trei certificate pe MWh.

Pinalti vrea panouri solare la munte

ANRE a emis, în ultima şedinţă a Comitetului de Reglementare, autorizaţia de înfiinţare pentru realizarea capacităţii energetice „Centrala Electrică Fotovoltaică Piatra Neamţ", la solicitarea autorităţilor locale.

Potrivit presei din Piatra Neamţ, este vorba de un proiect de 2,99 MW, în condiţiile în care, în prezent, există doar patru proiecte fotovoltaice în România, iar cel mai mare are 1 MW.

Interesant este că, potrivit unei hărţi privind repartizarea resurselor regenerabile, din Strategia Energetică a României 2007-2020, în regiunea respectivă nu există potenţial solar, acesta fiind caracteristic doar în sudul şi sud-estul ţării. Primarul municipiului Piatra Neamţ este Gheorghe Ştefan, poreclit Pinalti.