Strategia de export nu mai susţine agricultura

În următorii patru ani, producătorii agricoli vor mai fi sprijiniţi pentru a participa la târgurile şi expoziţiile internaţionale doar dacă se vor asocia în consorţii de reprezentare colectivă. În perioada 2010-2014, statul nu va mai sprijini pentru export industria chimică şi agricultura clasică, dar va încuraja asociaţiile de producători.

Aproape toate statele din Uniunea Europeană şi chiar din afara spaţiului comunitar îşi sprijină exportatorii prin diverse facilităţi, companiile cu acest profil fiind văzute ca sursă sigură de valută. Iar fermierii şi producătorii de alimente ocupă un loc special în programele naţionale de încurajare a exportatorilor.

În România, exportatorii sunt sprijiniţi doar pentru a participa la târgurile şi expoziţiile internaţionale şi doar dacă domeniul în care îşi desfăşoară activitatea este cuprins în strategia de export. Curând, va dispărea şi această formă de sprijin.

Formula magică: marketingul colectiv

În ce-i priveşte pe agricultorii şi producătorii autohtoni de alimente, aceştia nu vor mai fi sprijiniţi de stat nici măcar pentru promovarea pe plan extern, pentru că în noua strategie de export agricultura clasică nu mai apare ca domeniu de interes.

Cel puţin, asta reiese din declaraţiile oficialilor de la Ministerul Economiei şi Comerţului, care au prezentat zilele trecute câteva repere din noua strategie multianuală de sprijinire a exporturilor pe perioada 2010-2014, care va fi lansată oficial în septembrie.

„În următorii patru ani vom avea 16 domenii de interes strategic, din care - spre deosebire de strategia pe perioada 2005-2010 - nu vor mai face parte agricultura clasică, industria chimică, sectorul producţiei de încălţăminte, cel de petrol şi gaze sau cel farmaceutic. Vom sprijini, în schimb, clusterele (n.n. - asocierile de producători) în cadrul cărora operatorii individuali ar putea să-şi promoveze ofertele printr-un marketing colectiv", a declarat Costin Lianu, coordonatorul strategiei naţionale de export.

El a precizat că subvenţiile pe care le vor primi exportatorii sunt doar pentru promovarea pe plan extern, nu şi pentru producţie sau pentru acoperirea costurilor legate de energie.

Astfel că „singurul dezavantaj al sectoarelor care nu vor mai fi incluse în strategie, în raport cu cele incluse, constă în faptul că producătorii din acele domenii nu vor mai fi sprijiniţi pentru participări individuale la târgurile şi expoziţiile internaţionale", a precizat oficialul.

El a mai spus că producătorii de miere sau de legume şi fructe nu pot penetra piaţa externă singuri. Este importantă concentrarea lor, astfel ca producătorii dintr-o anumită regiune să aibă capacitatea să iasă pe piaţa externă.

Designul, Domeniu prioritar

Costin Lianu a dat exemplul activităţii de design, unde România are o capacitate foarte mare de export. În viitoarea strategie, activitatea de design este unul dintre obiective, în care sunt înglobate toate sectoarele ce vizează acest tip de producţie.

De asemenea, altă activitate care va fi promovată la export este cea din domeniul autovizualului, care va fi inclus într-un sector mai amplu numit „industrie creativă".

Cine va primi sprijin de la stat pentru export

Pe lângă design şi audiovizual, producţia de mobilă şi de textile, cea de electronice şi de echipamente electrotehnice, componente auto, mijloace de transport, industria IT&C, agricultura ecologică sunt alte activităţi care vor fi susţinute la export. Susţinerea constă în decontarea unor costuri de participare, cu stand propriu sau colectiv, la târguri şi expoziţii internaţionale (55 pe an).