Strategia postaderare a guvernului este lipsită de ţinte concrete

Analiştii economici apreciază că obiectivele vizate de Executiv au un caracter prea general

Strategiile prin care România va reduce decalajele existente la ora actuală faţă de Uniunea Europeană au fost lansate în dezbatere publică la începutul anului. În 30 de pagini, guvernul precizează principalele ţinte pentru următorii şapte ani, în toate domeniile de activitate. O serie de specialişti în domeniul economic consideră că documentul elaborat de Executiv este lipsit de obiective concrete şi de o viziune coordonatoare.
Principalul obiectiv al strategiei postaderare elaborate de guvern este reducerea decalajelor dintre România şi Uniunea Europeană. Strategia vorbeşte despre finalizarea autostrăzilor a căror execuţie a fost deja contractată, despre modernizarea aeroporturilor şi porturilor, precum şi despre ridicarea nivelului de trai. De asemenea, specialiştii guvernamentali au luat în calcul şi crearea locurilor de muncă pentru tineri şi vârstici, modernizarea educaţiei la grădiniţă, şi flexibilitatea şi securitatea muncii.
Sorin Ioniţă, director executiv la Societatea Academică Română, consideră că strategia postaderare este inegală şi lipsită de o viziune coordonatoare. "În anumite părţi e foarte generală, în alte secţiuni intră în detalii care nu-şi au rostul. Se vede că a lipsit o minte coordonatoare, au cerut informaţii de la ministere care apoi au fost alăturate". Un exemplu de detaliere inutilă pe sectorul comunicaţiilor este trecerea de la televiziunea analogică la cea digitală până în 2012, fără să fie precizat cine va face acest lucru, guvernul sau piaţa.
Lipsesc obiectivele concrete, măsurabile
Pe de altă parte, Strategia de postaderare e plină de idei generale, cu care toată lumea e de acord, şi care nu pot reprezenta nişte obiective de strategie. "Că vrem să reducem decalajele; asta e consens, nu obiectiv", spune Sorin Ioniţă, care apreciază că strategia trebuie revizuită în mod substanţial. Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră că din strategia postaderare nu trebuie să lipsească elementele concrete ale geografiei economice a României în 2013. În condiţiile în care România îşi face bugetul de la an la an, fără o programare bugetară multianuală, este greu ca strategia să furnizeze detalii financiare. De asemenea, strategia ar trebui să precizeze atât sectoarele economice care urmează să se dezvolte, dar şi pe cele care se vor restrânge. Dăianu consideră că ar trebui să existe 15 20 de proiecte mari menţionate explicit în Strategia postaderare, poate chiar şi unele de importanţă regională.
Liviu Voinea, director de cercetare în Grupul de Economie Aplicată, susţine că orice strategie trebuie să aibă nişte obiective măsurabile, un termen de comparaţie şi să precizeze căile de a ajunge la acest obiectiv.
Liviu Voinea apreciază că Strategia postaderare trebuie să permită analiza ex-post, adică cum s-au cheltuit banii. "La această oră, nimeni nu poate să aprecieze eficienţa cu care s-au cheltuit banii publici", spune Voinea. În condiţiile în care în Strategie nu este nicio sumă, decât bugetul de 10 milioane de euro necesar pentru crearea şi promovarea brandului România, analiza ex-post va fi imposibil de făcut. Iar sume nu se pot pune, pentru că nu avem programare bugetară multianuală. E un cerc vicios care scapă autorităţile de responsabilitatea modului cum au cheltuit banii publici.