Steven van Groningen : „Trebuie să îmbunătăţim percepţia faţă de România“

Bancherul spune că economia românească are potenţial pentru o creştere pozitivă în acest an. Şeful Raiffeisen Bank consideră că, împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană, Guvernul trebuie să aibă o strategie clară de ieşire din criză.

Cum apreciaţi criza economică din România? Cât de afectaţi suntem noi de această criză?

Cred că unii nu sunt afectaţi deloc, în timp ce alţii resimt deja efectele acestei crize. Important este să ne dăm seama că, într-adevăr, vrând-nevrând, vom fi afectaţi. Situaţia este deja diferită de cea de acum câteva luni, când mulţi spuneau că România nu va avea de suferit.

Când vă aşteptaţi să apară primele semne de revogorare a economiei?

Este foarte greu de făcut o predicţie cât va dura, dar e clar că trebuie să acţionăm. Nu putem să aşteptăm pur şi simplu şi să vedem dacă trece. Trebuie să recunoaştem că este o situaţie gravă şi trebuie să ne uităm, să vedem ce putem face. Totul este legat de percepţie.

Dacă au loc o serie de tranzacţii, dacă urcă puţin bursa sau leul rămâne stabil, avem deja veşti pozitive şi atunci, încet, dar sigur, o să vedem că atitudinea se va schimba. Contează însă, foarte mult şi ceea ce se întâmplă pe plan internaţional.

Care sunt cele mai mari pericole care pândesc economia romanească?

Problema este că noi depindem foarte mult de finanţarea din străinătate. Dacă consumăm mai mult decât economisim sau continuăm să importăm mai mult decât exportăm, înseamnă că ne bazăm pe finanţare din străinătate şi atunci intervin două riscuri.

Finanţările fie nu mai sunt disponibile, fie nu mai sunt disponibile la acelaşi preţ. Exact asta se întâmplă acum. Riscul de ţară a crescut mult şi este mult mai scump să te refinanţezi în euro acum decât era în urmă cu jumătate de an. Creditele s-ar putea menţine foarte scumpe şi, evident, acest lucru ar avea un impact negativ asupra creşterii economice.

Un alt risc ar putea fi deprecierea leului, cu impact negativ asupra celor care au credite în euro. Acestea sunt riscuri care ar putea să determine firmele să intre în dificultăţi, băncile să înregistreze pierderi, oamenii să îşi piardă slujbele, şomajul să crească, iar colectările de taxe la buget să scadă.

În acest context, ce creştere economică estimaţi pentru 2009?

Noi ne aşteptăm, totuşi, la o creştere mică pozitivă, de aproximativ 0,5%. Credem că România are un anumit potenţial.

Se va încadra România într-un deficit bugetar de 2% din PIB în acest an sau, în contextul unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ar fi propice o rectificare bugetară?

Cred că trebuie să arătăm că ştim să gestionăm problema aceasta într-un mod cât mai eficient. Dacă avem o viziune foarte clară asupra a ceea ce vrem să facem, putem să justificăm un deficit chiar puţin mai mare.

Dar dacă menţionăm un nivel de 2% din PIB şi nimeni nu are încredere că îl putem atinge, aceasta nu este o situaţie de dorit. Cred că împreună cu Fondul şi cu Uniunea Europeană trebuie să avem o strategie clară. Important este să avem un plan şi să îmbunătaţim, astfel, percepţia de risc a pieţei internaţionale faţă de România.

Care este necesarul de finanţare al economiei româneşti?

Este greu de spus. Am văzut unele calcule care pleacă de la 10 şi pot ajunge până la 20 de miliarde de euro. Aceste calcule pleacă de la nişte scenarii. Depinde de mulţi factori, important este să ai această facilitate şi să nu o
foloseşti.

Unde ar trebui să meargă aceşti bani?

Cred că o parte ar trebui folosită pentru a îmbunătăţi rezervele Băncii Naţionale, care sunt sănătoase la ora actuală, dar se bazează mult pe rezervele minime obligatorii plasate de bănci.

Şi atunci, dacă luăm în calcul un scenariu în care BNR întăreşte foarte mult rezervele prin sprijin de la Fondul Monetar, ar putea să existe loc pentru o reducere a rezervelor minime obligatorii şi s-ar injecta, astfel, lichiditate în sistem, care ar duce şi la o reducere a dobânzilor.

Vă aşteptaţi la restricţii, atâta timp cât economia românească este monitorizată de Fond?

Mă gândesc, totuşi, la câteva măsuri care îmbunătăţesc situaţia financiară a României. Nu ştiu exact ce se negociază, dar este clar că vor fi şi măsuri neplăcute care vor viza cheltuielile bugetare, deficitul bugetar, politica fiscală sau creşterile salariale. Dacă vrei să faci ce doreşti, atunci nu trebuie să ceri credit extern nimănui.

Raiffeisen Bank în cifre

Raiffeisen Bank, controlată de grupul Raiffeisen International, număra, la finele lui 2008, două milioane de clienţi de retail şi peste 4.400 de clienţi corporaţii mari şi mijlocii. Banca a obţinut anul trecut un profit net de 165 milioane de euro, iar activele au atins un nivel de 4,65 miliarde de euro.

Guvernul are o sarcină grea

Noul Guvern nu va avea o sarcină uşoară, în următoarea perioadă, întrucât are de dovedit că poate elabora un plan pe care să-l şi respecte, spune van Groningen. Numai aşa încrederea în economia românească va putea fi recăpătată. Acesta a adăugat că nu trebuie să uităm că este vorba despre o coaliţie, iar situaţiile de tensiune din interiorul acesteia nu sunt de bun augur.

Măsuri cu impact limitat

Mai mult, nu trebuie ignorat că 2009 este un nou an electoral. “Vrând-nevrând, aceste aspecte sunt luate în calcul de cineva care se uită la România din străinătate”, a conchis bancherul.

Preşedintele Raiffeisen Bank consideră că măsurile noii guvernări de capitalizare a CEC Bank şi Eximbank şi de creştere a plafonului de garantare pentru creditele acordate IMM-urilor, deşi sunt bune, ar putea avea un impact limitat asupra creditării.

În momentul de faţă, spune bancherul, creditarea este frânată de dobânzile mari care fac clienţii tot mai reticenţi în contractarea unui împrumut. “Am vorbit mult despre accesul la finanţare, despre dobâzile mari. Costul nu depinde nici de Eximbank şi nici de CEC Bank”, spune van Groningen.

În ceea ce priveşte propunerea Guvernului de a nu impozita profitul reinvestit al companiilor, şeful Raiffeisen Bank consideră că este o măsură bună, dar aceasta presupune mai puţine venituri la bugetul statului.

“Trebuie să fim dispuşi să spunem «OK, dacă vom avea mai puţine venituri, acceptăm şi să  tăiem din cheltuieli»”, atrage atenţia bancherul. Mai mult, acesta a adăugat că nu putem să avem şi deficit bugetar mic şi să venim cu măsuri care să stimuleze economia, dar care, în acelaşi timp, reduc veniturile la buget.

„Nu avem nevoie de atâtea bănci pe piaţa românească“

În prezent, sectorul bancar, prins în acest cerc vicios, cât de afectat este?

Sistemul bancar este solid şi profitabil. Întrebarea este ce sa va întâmpla în continuare. Dacă privim în perspectivă, trei lucruri sunt clare. Veniturile din dobânzi scad fiindcă bonificaţiile la depozite cresc mai repede decât pot creşte dobânzile la credite.

Acelaşi lucru este valabil şi în cazul veniturilor din comisioanele.Totodată, costurile de risc, provizioanele, cresc. Este clar că nicio bancă nu poate supravieţui dacă nu continuă şi cu creditarea.

Ce trebuie făcut, după mulţi ani în care am dat mai multe credite decât am primit în formă de depozite, este să inversăm acest trend. Multe bănci vor încerca să atragă mai multe depozite. Băncile sunt, din fericire, bine capitalizate, nu se pune problema unui ajutor de stat.

Vor fi doar profituri mai mici sau şi mai multe bănci cu pierderi?

Cred că profiturile vor fi mai mici. Inevitabil, vor fi şi bănci care vor raporta pierderi. Important este ca băncile să nu ajungă să fie subcapitalizate, pentru că va fi greu să-şi menţină activitatea.

Cum vedeţi structura sistemului bancar pe termen mediu? Vom avea mai puţine bănci?

Pe termen mediu, este clar că nu avem nevoie de atâtea bănci în România. Până acum, băncile erau orientate pe creşterea cotei de piaţă. Nu exclud, însă, un scenariu în care anumite bănci ajung la concluzia că nu au masa critică şi nici nu au posibilitatea de a o atinge şi, astfel, decid că e mai bine să fuzioneze cu o altă bancă sau să vândă activitatea.

Este posibil şi să vedem o fuziune pe plan european care va avea impact şi în România. Vom avea, pe termen mediu, un număr relativ redus de bănci mari şi un număr de bănci de nişă.

Ce a determinat temperarea bruscă a creditării şi când se va relua ea?

Situaţia este complexă. Întâi, au fost discuţii că normele BNR au fost prea restrictive. BNR a relaxat normele, dar nu s-a întâmplat mare lucru. Apoi, a fost vorba de lipsa de lichiditate. Acum, nici problema lichidităţii nu pare să mai fie. Cred că este vorba de percepţie.

Este vorba de reticenţă la toate nivelurile, atât bănci, cât şi populaţie şi firme. Clientul stă şi se gândeşte dacă poate sau nu să plătească un credit. Pe de altă parte, şi banca a devenit mai reticentă şi spune „mai analizăm puţin în plus, mai vrem unele garanţii în plus, vrem sa avem o contribuţie proprie mai mare”.

Spuneaţi că băncile se vor orienta, şi în acest an, spre atragerea de resurse. Vor mai creşte dobânzile oferite de bănci pentru economii?

Dobânzile au crescut foarte mult şi cred că acuma este o situaţie puţin exagerată. E clar că băncile preferă să reducă dependenţa de finanţarea externă şi pentru asta sunt dispuse să plătescă sume foarte mari la depozite. Nu este însă sustenabil.

Scurtă bibliografie a lui Steven van Groningen

Steven van Groningen este preşedinte al Raiffeisen Bank România din februarie 2002

Anterior, bancherul în vârstă de 51 de ani a condus deschiderea operaţiunilor băncii olandeze ABN Amro (acum RBS) la Bucureşti şi a fost vicepreşedinte al Băncii Agricole Raiffeisen

Este cetăţean olandez, absolvent al Universităţii Leyden din Olanda, specializat în Drept comercial

După terminarea studiilor a considerat că sistemul bancar este un punct de plecare în carieră; este a cincea generaţie de bancheri din familia sa

Cele mai mari provocări în carieră au fost criza financiară din Rusia (1998-1999), în cadrul ABN Amro Rusia, şi începutul fuziunii Banca Agricolă – Raiffeisenbank în România, în 2002

Bancherul, căsătorit cu o româncă, are doi copii şi este pasionat de fotografie, pictură şi muzică; vorbeşte şase limbi