Statul vrea să vândă restul de acţiuni la Romtelecom

După ani de tergiversări şi listări amânate, statul român vrea să vândă acţionarului majoritar OTE şi cele 45,99% din acţiunile deţinute, sperând să obţină un miliard de euro. Oficialii români aşteaptă oferta OTE până la finele anului, în caz contrar vor lista compania la una dintre bursele internaţionale sau pe Bursa de Valori Bucureşti.

Săptămâna trecută, oficialii de la Bruxelles le-au arătat cartonaşul galben celor de la Ministerul Comunicaţiilor pentru faptul că statul încă deţine acţiuni în cadrul operatorului Romtelecom şi, în acelaşi timp, reglementează piaţa locală de telefonie. Romtelecom este cel mai mare operator local de telecomunicaţii fixe, cu afaceri de 546 de milioane de euro în primele nouă luni.

„Le-am dat celor de la OTE, acţionarul majoritar al Romtelecom (n.red. - cu 54,01% din acţiuni) termen până la finele anului să vină cu o ofertă. Dacă nu ne vom înţelege, atunci am putea lista pachetul de acţiuni la una dintre bursele internaţionale sau, de ce nu, chiar şi la cea românească", a declarat Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, după ce listarea acţiunilor a tot fost amânată în ultimii trei ani.
Anunţul oficialilor români este cu atât mai surprinzător cu cât ministrul declara cu doar câteva zile în urmă, în cadrul unui interviu acordat „Adevărul", că statul trebuie să deţină acţiuni la Romtelecom şi să le vândă atunci când este momentul, nu în condiţiile de piaţă actuale.

Bursa, o soluţie de rezervă

În ceea ce priveşte preţul estimativ al pachetului de 45,99% din capital, Vreme spune că acesta poate ajunge la un miliard de euro. Însă el precizează că este o sumă pur orientativă, pentru că nu s-a făcut încă nicio analiză în acest sens şi menţionează că fiecare etapă - fie vânzarea pachetului, fie listarea - va presupune, la un moment dat, angajarea unui consultant. Reprezentanţii OTE, cel mai mare operator de telecomunicaţii din Grecia, spun că vor analiza „toate opţiunile disponibile spre beneficiul tuturor acţionarilor săi", potrivit unui comunicat al companiei.

Fostul ministru de resort, Gabriel Sandu, spune că, în cel mai bun caz, valoarea pachetului ajunge la 700-800 de milioane de euro. El menţionează că estimarea se bazează pe valoarea acţionarului majoritar al Romtelecom - OTE - de acum şase luni, când s-a luat de fapt şi decizia de vânzare a pachetului.

„Dacă statul vrea să vândă acţiuni, atunci trebuie să comande şi un audit din trei surse (o companie de audit contractată de stat, Romtelecom şi OTE) ca să stabilească întâi valoarea acestora", explică Sandu. El arată că o analiză paralelă, realizată de Citibank şi de UniCredit Ţiriac Bank, a stabilit valoarea pachetului de 45,99% din acţiunile Romtelecom la 750 de milioane de euro. În ceea ce priveşte dreptul de preemţiune al OTE, Sandu spune că grecii vor să-l transmită către Deutsche Telekom (care deţine 30% din acţiunile OTE). Concret, acest lucru înseamnă că banii ar trebui să vină de la cei din urmă. Dacă statul nu se înţelege la preţ, atunci acţiunile vor fi listate la bursă. Sandu spune că e o decizie luată prea târziu, în condiţii de piaţă nefavorabile, iar dacă statul este decis să iasă pe bursă, atunci ar trebui să aştepte până în 2012.

2010, primul an cu dividende

Chiar dacă anul acesta Romtelecom a trecut pe minus în ceea ce priveşte afacerile (cu pierderi operaţionale de 52 de milioane de euro), 2010 a fost şi primul an când compania a dat dividende pe 2009 şi 2008 lucru care „arată o anumită stabilitate financiară", în opinia ministrului Comunicaţiilor, care adaugă că cei de la OTE vor ca Romtelecom să continue investiţiile.

„Statul a încasat 12 milioane de euro pentru 2009 şi o sumă de ordinul a câtorva sute de mii de euro pentru 2008", declară Vreme. El spune că, în urmă cu două-trei săptămâni, banii au intrat în conturile statului român. Faptul că Romtelecom a distribuit dividende mai puţine în 2008 coincide cu startul investiţiilor masive în reţeaua de broadband şi CDMA.

Privatizarea Romtelecom

OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% din capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni, pentru 675 de milioane de dolari. Grupul elen a devenit acţionar majoritar în 2003, sporindu-şi participaţia la 54,01% din capital, contra sumei de 273 de milioane de dolari.