Statul român pierde un nou proces cu Rompetrol în scandalul datoriei istorice

Statul român a pierdut un nou proces împotriva Rompetrol, prin care Ministerul de Finanţe a cerut blocarea majorării capitalului social al Rompetrol Rafinare cu suma de 329 de milioane de lei. Decizia a fost luată ieri de Tribunalul Constanţa şi poate fi atacată cu recurs.

În august, Ministerul Finanţelor pierdea primul proces prin care contesta majorarea capitalului, potrivit Anei Diculescu Şova, avocat în cadrul NNDKP, care reprezintă compania petrolieră.

La finele lunii septembrie, Rompetrol a decis să convertească în acţiuni restul de obligaţiuni nerăscumpărate, emise în 2003 în contul unei datorii istorice de 571 de milioane de euro.

Astfel, statul a reintrat în acţionariatul Rompetrol Rafinare, cu o participaţie de 44,69%, după ce Rompetrol a plătit 54 de milioane de euro în contul acestor obligaţiuni.

Ieri, premierul Emil Boc le-a cerut miniştrilor să continue acţiunile împotriva Rompetrol şi să nu accepte transformarea obligaţiunilor în acţiuni, ci plata întergii sume aferente acestor instrumente financiare.

Kazahii vor înapoi acţiunile statului la Rompetrol

După ce au anunţat că nu au bani să răscumpere toate obligaţiunile, oficialii KazMunaiGaz, compania kazahă care controlează Rompetrol, anunţau la începutul lunii octombrie că vor să recurgă la dreptul de preempţiune şi să cumpere din nou acţiunile care i-au revenit statului, sperând, evident, la un preţ mai mic decât cel la care s-a făcut conversia.

Potrivit lui Dmitry Grigoryev, directorul financiar al grupului Rompetrol, oficiali ai statului kazah vor veni la Bucureşti pentru a negocia cu reprezentanţii statului român răscumpărarea pachetului de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

Reprezentanţii celor două ţări ar putea forma o echipă de negocieri, care să găsească o soluţie în urmatoarele două luni cu privire la modul de răscumpărare a acţiunilor de la statul român, a mai spus responsabilul Rompetrol, adăugând că această problemă se transformă deja într-un dialog între cele două state.

Statul român nu recunoaşte acţiunile

Contactat de „Adevărul", preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, declara, la acea dată, că statul român nu recunoaşte aceste acţiuni ca fiind în patrimoniu său, întrucât conversia obligaţiunilor în acţiuni din 30 septembrie este ilegală.

„Ei (Grupul Rompetrol - n.r.) au încălcat legea, din acest motiv nu putem intra în niciun fel de negociere cu ei. Nu avem mandat pentru asemenea negociere", a spus Blejnar, întrebat dacă va fi de acord să înceapă discuţiile cu kazahii pentru ca aceştia să răscumpere acţiunile.

Potrivit lui Blejnar, Rompetrol nu avea dreptul să răscumpere doar o parte din obligaţiuni, ci ori să convertească în acţiuni întreaga sumă, ori să plătească întreaga datorie.

Toată disputa s-a mutat în instanţă, unde se va interpreta Ordonanţa de Urgenţă 118/2003, în baza căreia datoria s-a transformat în obligaţiuni.

"OUG 118 are natura juridică a unei legi de excepţie cu caracter individual, este dată pentru Rompetrol. Regulilele dintr-o astfel de lege pot fi oricând derogatorii de la dreptul comun. Iată de ce în acest act normativ s-a prevăzut dreptul de a opta el, Rompetrol, şi nu titularul creanţei, fie pentru conversie, fie pentru răscumpărare. Caracterul special al momentului şi al scopului OUG a creat acest drept special", a mai spus avocatul Ana Diculescu Şova.

Potrivit acesteia, plata obligaţiunilor poate fi şi parţială, iar, dacă nu ar fi fost posibil acest lucru, statul ar fi trebuit să introducă în mod concret o astfel de prevedere în actul normativ.