Statul vrea să şteargă datorii de 3,35 miliarde de lei la Termoelectrica

Aceasta înseamnă o "gaură" în veniturile bugetare de 6%, în acest an Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) intenţionează să şteargă, printr-o ordonanţă de urgenţă, datorii

Aceasta înseamnă o "gaură" în veniturile bugetare de 6%, în acest an

Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) intenţionează să şteargă, printr-o ordonanţă de urgenţă, datorii în sumă totală de peste 3,35 miliarde de lei (987,97 milioane euro), acumulate de Termoelectrica în perioada 1999-2006. Ulterior, producătorul va fuziona cu Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de electricitate.

Din totalul datoriilor, de 3,358 miliarde de lei, 379,1 milioane lei reprezintă datorii către terţi, respectiv furnizori de materii prime. Cea mai mare parte, 2,07 miliarde de lei (610,1 milioane euro) reprezintă obligaţii fiscale principale către fondul de risc, aferente împrumuturilor externe garantate sau subîmprumutate de stat, precum şi penalităţile şi dobânzile aferente, acumulate până la data de 31 decembrie 2006. Impactul ştergerii acestor datorii către bugetul de stat este uriaş. Potrivit aceluiaşi proiect de act normativ, la bugetul de stat veniturile din acest an vor scădea cu 3,307 miliarde de lei, ceea ce, la un total programat al veniturilor de 55,575 miliarde de lei, înseamnă un minus de aproape 6%. Diferenţa de 51,3 milioane lei sunt creanţe pe care AVAS nu le va mai recupera de la Termoelectrica.

Fuziunea cu Hidroelectrica, contestată de CE

După curăţarea de datorii, Termoelectrica va intra într-un program de restructurare care prevede închiderea grupurilor neperformante şi transferarea acţiunilor deţinute la filialele din Bucureşti, Galaţi şi Deva în proprietatea MEC. Totodată, opt Termoservuri vor trece în proprietatea termocentralelor deservite. Ulterior programului de restructurare, compania va fuziona prin absorbţie cu Hidroelectrica, care va prelua şi obligaţiile financiare ale Termoelectrica din acest an.

Ideea unei fuziuni a Termoelectrica cu Hidroelectrica nu este nouă. Ea a fost susţinută şi de fostul ministru al economiei, Codruţ Şereş.

Termoelectrica, furnizor de ultimă instanţă

Într-o scrisoare adresată guvernului în vara trecută, Comisia Europeană a dezaprobat acest proiect, arătând că fuziunea producătorilor termo-hidro-nuclearelectrici nu este un mod de a promova competiţia în sector, iar puterea financiară a Hidroelectrica nu trebuie destabilizată. Mai mult, proiectul de ştergere a datoriilor, aprobat de Consiliul Concurenţei în octombrie 2006, dar nepus în practică până acum, nu a fost susţinut de Comisia Europeană.

În prezent, statul este unicul acţionar al Termoelectrica. Compania este structurată în trei filiale independente - Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Deva şi Electrocentrale Galaţi -, patru sucursale - Brăila, Borzeşti, Doiceşti şi Paroşeni - şi doisprezece filiale de reparaţii şi mentenanţă (Termoservuri). Acestea au asigurat, anul trecut, circa 22% din livrările totale de electricitate, din care cele patru sucursale au avut o cotă de piaţă de doar 2%.

În viziunea MEC, lichidarea societăţii nu este o opţiune viabilă, întrucât cele patru sucursale asigură acoperirea vârfurilor de consum şi echilibrarea sistemului energetic naţional.

În prezent, dintre cele patru sucursale funcţionează doar un grup de la Brăila şi două de la Paroşeni, Doiceştiul şi Borzeştiul fiind în rezervă. Potrivit informaţiilor primite de la Dispeceratul Energetic Naţional, echilibrul în sistem nu e dat numai de Termoelectrica (adică de cele patru sucursale), care e un producător mic şi scump. "Termoelectrica intervine de regulă când producătorii ieftini sunt încărcaţi la maximum. Săptămâna trecută, de exemplu, am apelat la Borzeşti, pentru că au apărut unele probleme de congestie în reţea, iar energia s-a vândut pe piaţa de echilibrare", au declarat surse din Dispecerat. Potrivit acestora, în sistem fiind mai mulţi producători, nu mai există o coordonare a acestora, o optimizare a producţiei. "Piaţa creează această optimizare, în sensul că ia de la producătorii cu costuri mai mici, dar de aici apar unele anomalii", au mai declarat sursele.

Dincolo de contribuţia sa în sistemul energetic naţional, Termoelectrica a fost şi o bună sursă de venituri pentru unii. Spunem asta numai dacă ne gândim la creditele uriaşe contractate şi la achiziţiile de combustibil în plină iarnă, la vârf de preţ.