Statul, în război cu proprietarii de terenuri din Otopeni

către Executiv, ce prevede cumpărarea terenului, va trece de parlament, până în toamnă vor începe primele exproprieri.O afacere de cel puţin 10 euro/metru pătrat, aşa sună oferta de

către Executiv, ce prevede cumpărarea terenului, va trece de parlament, până în toamnă vor începe primele exproprieri.
O afacere de cel puţin 10 euro/metru pătrat, aşa sună oferta de negociere din partea statului, în calitate de expropriator şi care s-ar putea lăsa cu procese. Preţul maxim în zonă ajunge la 100 euro/mp, pentru un teren dotat cu utilităţi şi lipit de DN1. Autorităţile spun că raţiunea dezvoltării aeroportului este justificată de creşterea pe termen lung a traficului aerian până la 6 milioane de pasageri pe an.

"Există instanţă pentru cine nu pleacă de bunăvoie"
Modernizarea infrastructurii va costa statul mult mai mult decât s-a prevăzut în calculul iniţial. Programul strategic de dezvoltare a AIHC, care presupune investiţii de aproximativ 450 milioane euro până în 2010, mai adaugă la factura totală şi sumele pe care statul le va plăti pentru cumpărarea suprafeţei de 600 hectare, necesare extinderii. Terenul este cuprins între cele două piste şi în zona de nord-est a platformei aeroportuare. Din start, ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, ia în calcul varianta mai puţin liniştită a negocierii. "Vom negocia cu proprietarii pentru exproprierea de terenuri pentru utilitate publică. Dacă nu vor să plece de bunăvoie, există instanţă de judecată", a declarat, ieri, ministrul Dobre. În privinţa unei eventuale înţelegeri, nu vor exista schimburi de terenuri în altă parte, a mai precizat oficialul. În cazul în care proprietarul refuză oferta primită şi hotărăşte să dea statul în judecată, instanţa poate stabili sume mai mari. Demersul necesită timp şi bani, însă proiectul continuă, fiind vorba despre cazuri de utilitate publică.

Preţul pieţei în zonă sare de 50 euro/mp
Agenţii imobiliari care operează în zona Otopeni spun că un preţ mediu/mp este cuprins între 50-60 euro, în cazul terenurilor cu utilităţi, în timp ce terenul agricol costă câţiva euro/mp. Maximul este atins în cazul terenurilor vecine cu DN1, dotate cu utilităţi, care se vând cu 100 euro/mp. "Acestea sunt valori cerute pe piaţă, însă o evaluare ca la carte trebuie făcută după o bază de date care să cuprindă un istoric al tranzacţiilor în zonă", ne-a declarat Emil Giurgiu, preşedintele Camerei de Comerţ Imobiliar din România (CCIR).

Marile firme fug de exproprieri
Adrian Crivii, fostul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR), care conduce şi o companie privată de evaluare, ne-a declarat că evaluările de terenuri în vederea exproprierii sunt o afacere pe care marile companii o evită. "În general, proprietarii de terenuri se judecă cu statul pentru a scoate bani mai mulţi din expropriere. Or, companiile cu notorietate nu-şi permit să fie târâte într-un scandal", spune Crivii.

Sezonul exproprierilor bate la uşă şi pe rutaBucureşti-Constanţa
Lucrările de dezvoltare şi reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti Băneasa (fosta gară regală)-Feteşti au fost declarate ca fiind "de interes naţional şi de utilitate publică" printr-o decizie a guvernului. Acest traseu face parte din Coridorul IV Pan-European şi pentru realizarea noii infrastructuri feroviare este necesară exproprierea a 377.000 mp de terenuri care aparţin unor persoane fizice şi consilii locale din municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Ialomiţa. Propunerea pentru expropriere prin clauză de utilitate publică a fost făcută după o cercetare efectuată de comisia numită în acest scop, iar expropriatorul este statul român prin Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" - SA. Guvernul recurge la această măsură pentru a nu se tergiversa începerea lucrărilor prin refuzul proprietarilor de a accepta sumele propuse de stat în schimbul terenurilor deţinute. Hotărârea de expropriere va fi adusă la cunoştinţă publică şi prin afişare la sediile consiliilor locale ale sectorelor 1 şi 2, din municipiul Bucureşti, ale oraşelor Voluntari şi Pantelimon, precum şi ale comunelor Dobroeşti şi Brăneşti, din judeţul Ilfov. Alte înştiinţări de expropriere vor fi trimise consiliilor locale ale oraşelor Fundulea şi Lehliu Gară, ale comunelor Belciugatele, Tămădău Mare, Săruleşti, Ileana, Nicolae Bălcescu, Lehliu, Dor Mărunt, Dragoş Vodă, Dragalina, Petrişoru, ştefan cel Mare, din judeţul Călăraşi, precum şi la sediul consiliului local al municipiului Feteşti, judeţul Ialomiţa.Pe tronsonul de cale ferată Bucureşti Băneasa-Feteşti se vor asigura condiţii pentru creşterea vitezei de circulaţie de la 160 km/h la 200 km/h, prin modernizarea liniei de contact şi a instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii feroviare. Teritoriul României este traversat de trei dintre cele 10 coridoare de transport europene - coridoarele IV, VII şi IX. Coridorul IV Pan-European are următorul traseu: Berlin-Nurnberg-Praga-Budapesta-Constanţa/Istanbul/Thessaloniki. Componenta feroviară europeană intră pe teritoriul României la Curtici şi tangentează oraşele Arad, Sighişoara, Braşov, Bucureşti şi Constanţa, unde garniturile de tren sunt îmbarcate pe feribot cu destinaţia Istanbul, Turcia- Tesalonik, Grecia.