Statul a pierdut o bătălie în "războiul cimentului"

Justiţia a anulat amenda de 9 milioane de euro primită în 2005 de Carpatcement pentru constituirea unui cartel, împreună cu ceilalţi doi mari jucători din piaţă Carpatcement, unul

Justiţia a anulat amenda de 9 milioane de euro primită în 2005 de Carpatcement pentru constituirea unui cartel, împreună cu ceilalţi doi mari jucători din piaţă

Carpatcement, unul dintre cei trei mari producători de ciment din România care a fost amendat în 2005 de către Consiliul Concurenţei cu aproximativ 9 milioane de euro, a obţinut câştig de cauză în justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat luni amenda pe care Carpatcement a primit-o în 2005, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei. Deşi au contestat la acel moment decizia Consiliului Concurenţei, celelalte două companii amendate, Holcim şi Lafarge, nu au apelat la justiţie.

"Este un act de normalitate faptul că justiţia a avut curajul să declare nevinovăţia firmei noastre", a declarat, ieri, directorul general al Carpatcement, Mihai Rohan.

Potrivit acestuia, compania se va adresa Ministerului Finanţelor Publice în vederea înapoierii sumei plătite în 2005, neexcluzând însă nici varianta unei compensări a acesteia cu viitoare impozite şi taxe pe care Carpatcement trebuie să le achite către bugetul statului. Directorul companiei estimează că datoria statului de 9 milioane s-ar putea "stinge" astfel în aproximativ un an de zile. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este, potrivit acestuia, irevocabilă şi executorie, şi vizează doar Carpatcement, nu şi celelalte două companii sancţionate, Lafarge şi Holcim.

Lafarge şi Holcim stau cuminţi

Contactaţi telefonic, ceilalţi producători de ciment sancţionaţi fie îşi păstrează poziţia de la acea vreme, fie aşteaptă o informare oficială privind anularea amenzii primite de Carpatcement. "Nu putem să ne exprimăm punctul de vedere asupra acestui subiect, atât timp cât un material oficial nu a fost trimis", a precizat Luminiţa Oprea, director de comunicare la Holcim România. Lafarge însă îşi păstrează aceeaşi poziţie din 2005, respectiv renunţarea la apelul în justiţie împotriva deciziei Consiliului Concurenţei.

Amenzi totale de 27 milioane de euro

Consiliul Concurenţei a sancţionat, în mai 2005, principalii producători de ciment din România - Lafarge, Holcim şi Carpatcement - cu amenzi totale de 27 milioane de euro. Motivul instituţiei a fost constituirea de către cele trei companii a unui cartel pentru stabilirea ilegală a preţurilor. Deşi au reacţionat şi au contestat decizia, producătorii au achitat, ulterior, amenzile, respectiv 313,2 miliarde lei vechi - Carpatcement, 290 miliarde lei vechi - Holcim (n.r. - la care s-au mai adăugat 1,4 milioane euro pentru încălcarea unei decizii a CC) şi 377,2 miliarde de lei vechi în cazul Lafarge. În iunie 2005, Carpatcement a solicitat în instanţă anularea deciziei Consiliului Concurenţei.

Investigaţia a fost declanşată din martie 2001, pornind de la constatarea că, începând cu decembrie 2000, a avut loc o "creştere substanţială şi simultană a preţurilor practicate de producătorii de ciment din România". Cei trei producători, având fiecare trei fabrici răspândite în ţară, îşi împart practic câte o treime din piaţă. Consiliul Concurenţei identifica Lafarge Romcim ca fiind iniţiatorul practicii de stabilire concertată a preţurilor. Holcim era prins cu o notă semnată de directorul de ţară, în care se spunea că trebuie urmat cu foarte mare atenţie Lafarge Romcim în ce priveşte reducerea discounturilor. Dar şi Carpatcement dădea indicii despre înţelegerea anticoncurenţială: până în 2002, oligopolul pieţei cimentului ( o piaţă cu puţini competitori) era spart de fabrica de la Fieni. Aceasta chiar a avut preţuri cu 30% mai mici decât cei trei mari producători. Dar, "această nealiniere" este eliminată la sfârşitul anului 2002, când fabrica de la Fieni este cumpărată de HeidelbergCement (Carpatcement)", notează Consiliul Concurenţei.

Afacerile producătorilor au crescut "beton"

Amenda Consiliului Concurenţei şi faptul că au fost arătate public cu degetul nu a impresionat oligopoliştii cimentului. La sfârşitul anului trecut, ministrul lucrărilor publice, Laszlo Borbely, era revoltat de faptul că producătorii au profitat de boom-ul construcţiilor şi au majorat anormal preţurile cu 15%-20%". În completare, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, venea cu exemplul constructorilor care au ajuns să importe ciment din Turcia, pentru că este mai ieftin. În mod natural, preţurile în creştere au cimentat afacerile producătorilor. Spre exemplu, anul trecut, cifra de afaceri a Carpatcement a crescut cu 40% faţă de 2005.

Berinde a demisionat

Ieri, în momentul în care Carpatcement anunţa decizia favorabilă obţinută în justiţie, de la Consiliul Concurenţei a venit un anunţ surprinzător - preşedintele Mihai Berinde a demisionat în urmă cu 30 de zile. "Demisia nu are nicio legătură cu decizia din cazul Carpatcement. Oricum, Consiliul va face recurs. Hotărârea instanţei nu trebuie văzută ca pe un eşec al Consiliului", a declarat, pentru Adevărul, demisionarul. El a refuzat să dea orice altă explicaţie referitoare la gestul său. Acesta a lăsat însă să se înţeleagă că motivul sunt atacurile din ultimii ani asupra sa, fiind perceput ca un om al fostei puteri. Mihai Berinde a fost numit în funcţie, în martie 2004, de către preşedintele Ion Iliescu. "Mandatul meu a fost rezolvarea problemelor de concurenţă, în vederea aderării la UE la 1 ianuarie 2007. Mi-am îndeplinit obiectivul şi cred că de-acum e momentul unei schimbări", a mai precizat Berinde. Acesta şi-a depus demisia la preşedintele Băsescu, "pentru că tot de preşedinţie am fost numit", informându-l şi pe premierul Tăriceanu. Oficialităţile europene nu fuseseră până ieri înştiinţate de decizia preşedintelui CC. "Mâine urmează să stabilim cine va fi preşedintele interimar", a declarat, pentru Adevărul, vicepreşedintele instituţiei, Constantin Ciutacu.