Statul se imprumuta mai mult de pe piata externa

Valoarea imprumutului pe care Ministerul Finantelor il va contracta de pe piata externa de capital sub forma unei emisiuni de euroobligatiuni va fi majorata de la 500 de milioane la 700 de milioane de

Valoarea imprumutului pe care Ministerul Finantelor il va contracta de pe piata externa de capital sub forma unei emisiuni de euroobligatiuni va fi majorata de la 500 de milioane la 700 de milioane de euro. Lansarea emisiunii, cu scadenta la 7 ani, se face cu discont fata de valoarea nominala si este administrata de consortiul format din bancile de investitii Citi Group, Deutsche Bank, JP Morgan si UBS Warburg. "Semnalele sunt ca piata va fi favorabila, iar emisiunea ne va ajuta sa ajustam raportul de finantare a deficitului bugetar din surse interne si externe. In plus, aceasta va contribui la fluidizarea pietei secundare si la o lichiditate mai mare a pietei si va permite, pe viitor, o scadere a dobanzilor, cu influente pozitive pentru emisiunile urmatoare pe piata externa de capital atat pentru eurobondurile suverane, cat si pentru companiile care doresc sa se imprumute in acest mod", au declarat, pentru Adevarul, surse din Ministerul Finantelor. Potrivit scenariului de finantare a deficitului bugetului general consolidat in anul 2003, finantarea externa va avea o pondere de aproximativ 50 la suta din total. Pe fondul ultimelor evolutii de pe piata interna, cand s-a creat o presiune din partea bancilor (pe care statul o considera nejustificata) de a mari dobanzile la valori mult peste rata prognozata a inflatiei, Finantele au respins sistematic ofertele care depaseau anumite niveluri la licitatii. In plus, Ministerul Finantelor considera ca sumele provenite din emisiunile de euroobligatiuni fac din acestea "instrumentul de stopare a tendintelor speculative manifestat in ultima perioada de catre banci, tendinte ce pot conduce la cresterea ratelor dobanzilor la titlurile de stat, cu efecte asupra cheltuielilor bugetare". Bancherii nu sunt insa de acord cu aceasta motivatie, pe care o considera nerealista. "Este normal ca pe o piata sa existe o cerere si o oferta de fonduri. Daca cele doua curbe nu se intersecteaza in punctul optim, acest lucru tine de piata. Cred ca a folosi epitete de tipul "tendinte speculative" tine mai mult de exprimari primitive si incarcate ideologic", a declarat, pentru Adevarul, Bogdan Baltazar, presedintele BRD si vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor. El a adaugat ca exista banci care sunt multumite cu nivelul dobanzilor oferite de stat, dar pentru altele aceste dobanzi nu sunt suficiente, insa pentru acest motiv bancile respective nu trebuie etichetate ca speculative. "Sper ca astfel nu se incearca crearea impresiei ca exista unii indivizi murdari, care incearca sa saboteze executia bugetara si deficitul", a mai spus Baltazar. Dincolo de disputa dintre Ministerul Finantelor si bancheri, statul are mai multe motive sa se imprumute cu sume mai mari de pe piata externa. "Din punct de vedere al politicii monetar-valutare, s-a observat, in ultima perioada, o deteriorare a cuantumului rezervelor internationale ale Romaniei. Aceasta este o consecinta a platilor substantiale facute de catre BNR in contul datoriei externe".