Statul, păgubaş în afacerea concesionărilor de zăcăminte petrolifere

Ultimul audit întocmit de Curtea de Conturi arată că, în 2005, cele mai multe dintre "închirierile" perimetrelor de explorare au fost taxate la cel mai scăzut nivel al redevenţei

Ultimul audit întocmit de Curtea de Conturi arată că, în 2005, cele mai multe dintre "închirierile" perimetrelor de explorare au fost taxate la cel mai scăzut nivel al redevenţei

Concesionarea zăcămintelor petrolifere din România s-a dovedit a fi, cel puţin până la sfârşitul anului 2005, o afacere extrem de proastă pentru stat. ANRM, autoritatea care gestionează licenţele de explorare şi producţie, nu a catadicsit să-şi urmărească interesul faţă de atragerea unor fonduri mai mari la buget de la companiile petroliere, care au luat spre explorare zăcăminte. Efectul: încasări mult diminuate la bugetul de stat.

Mai mult, instituţia statului nu a urmărit respectarea contractelor de către concesionari, cel puţin în privinţa investiţiilor asumate.

Potrivit unui audit de performanţă privind concesionarea zăcămintelor de petrol, realizat de Curtea de Conturi, încasările din redevenţe, înregistrate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), s-au situat la un nivel foarte mic, ceea ce a dus la un efect de diminuare considerabilă a încasărilor la bugetul de stat. Astfel s-a constatat faptul că, la aproximativ 80% din concesionările de zăcăminte petrolifere, ponderea cea mai mare o reprezintă companiile concesionare care se încadrează la nivelul cel mai redus de stabilire a redevenţei petroliere, respectiv sub 10.000 de tone pentru fiecare trimestru.

Investiţii asumate şi nerealizate

În plus, valoarea redevenţelor pentru terenurile concesionate pot fi, potrivit Curţii de Conturi, stabilite în mod eronat de către concesionari, ca urmare a raportării unui volum al producţiei fizice sau a unor preţuri de livrare subdimensionate faţă de situaţia reală.

Raportul de audit atrage atenţia şi asupra faptului că majoritatea companiilor concesionare nu au respectat prevederile acordurilor petroliere privind nivelul investiţiilor, aşa cum au fost avizate de ANRM. "Conform acordurilor petroliere, investiţiile efectuate s-au situat în majoritatea cazurilor sub nivelul prevăzut în programele anuale (...). Titularii acordurilor nu şi-au realizat la termen programul minimal de lucrări propus şi avizat", precizează raportul. Lipsa infuziei de capital a dus la derularea activităţilor de explorare şi exploatare cu utilaje şi echipamente învechite şi "depăşite moral". Acest lucru s-a repercutat îndeosebi aupra capacităţilor de producţie, dar şi asupra mediului înconjurător. "Continuarea utilizării acestor tehnologii şi echipamente menţine şi amplifică riscul producerii unor pagube însemnate pentru mediul înconjurător şi comunităţile locale", precizează auditul Curţii de Conturi.

ANRM n-are comportament de "jupân"

Pe lângă faptul că nu şi-a dat interesul pentru atragerea unor venituri mai mari la buget, ANRM este acuzat în cadrul auditului Curţii de Conturi şi pentru faptul că nu a sancţionat suficient neregulile constatate de către compartimentele de inspecţie teritorială ale instituţiei. În plus, nu a urmărit ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse după efectuarea inspecţiilor.

Datorită faptului că acordurile petroliere şi licenţele miniere au fost convenite, respectiv obţinute pentru perioade îndelungate de 20-25 de ani, nu se poate estima evoluţia unor factori precum evoluţia preţului la materiile prime extrase, dezvoltarea unor echipamente şi tehnologii superioare, evoluţia producţiei de petrol, care devine tot mai incertă pe măsură ce lucrările avansează.

Fostul preşedinte al ANRM (eliberat din funcţie în noiembrie 2006 şi numit vicepreşedinte al ANRGN), Gheorghe Buliga, a declarat pentru Adevărul că la stabilirea nivelului redevenţelor este luată în calcul o serie întreagă de factori. "Se face o estimare a zăcămintelor, la care participă reprezentanţii ANRM, pe baza studiilor de fezabilitate, a producţiei din anii anteriori, programul de reparaţii etc", a explicat Buliga. El a arătat astfel că nu poate fi imputabil ANRM modul în care a fost stabilit nivelul redevenţelor, precizând că totul s-a făcut potrivit legislaţiei aflate în vigoare.

Acesta a adăugat că nivelul asumat al investiţiilor poate fi schimbat atât timp cât anumite programe nu s-au mai dovedit a fi viabile pe parcursul explorării sau exploatării. Buliga a recunoscut că au existat şi situaţii în care au fost date amenzi pentru nerespectarea contractelor de concesiune. "Anul trecut au fost date cele mai mari amenzi companiilor Petrom şi Romgaz, pentru nişte neconcordanţe în raport cu legea, cu tehnologiile aplicabile, în valoare cumulată de circa 3,5 miliarde de lei vechi", a spus fostul preşedinte ANRM. Acesta a arătat că, spre exemplu, compania Petrom nu a respectat un program de investiţii.

Ţinând cont de faptul că Petrom este unul dintre cei mai mari concesionari ai perimetrelor petroliere, compania a ţinut să precizeze că, după privatizare, a iniţiat un proces amplu de revizuire a tuturor proiectelor, pentru ca acestea să fie viabile din punct devedere economic, inclusiv derularea unor studii de fezabilitate, care au cauzat unele întârzieri în programele de investiţii. "Totodată, întârzierile au fost cauzate de schimbarea condiţiilor de piaţă, determinate de necesitatea alinierii la standardele internaţionale. În 2007, Petrom va investi circa 400 de milioane de euro, pentru dezvoltare şi producţie în România", a declarat Werner Ladwein, membru al Comitetului executiv al Petrom, responsabil cu activitatea de explorare şi producţie.