Statisticile arată creşteri spectaculoase în economia românească din 2006

Datele statistice ale anului 2006, referitoare la principalii indicatori ai economiei româneşti, indică performanţe fără precedent în ceea ce priveşte volumul cifrelor de afaceri, valoarea

Datele statistice ale anului 2006, referitoare la principalii indicatori ai economiei româneşti, indică performanţe fără precedent în ceea ce priveşte volumul cifrelor de afaceri, valoarea lucrărilor de construcţii sau câştigurile salariale. Tot un record, de data aceasta nefavorabil discursurilor triumfaliste, îl reprezintă decalajul dintre exporturi şi importuri - deficitul balanţei comerciale, care a crescut accelerat până la aproape 15 miliarde de euro.

Institutul Naţional de Statistică a comunicat, ieri, mai mulţi indicatori din care se desprind şi câteva revelaţii ale anului 2006. Acestea sunt date de creşterea cu peste 56% a cifrei de afaceri a firmelor profilate pe comerţul electronic şi de faptul că salariul din ultima lună a anului trecut l-a depăşit, în premieră postdecembristă, pe cel din octombrie 1990.

Salariul net a trecut pragul de 1.000 RON

Salariul mediu net pe economie a ajuns, în luna decembrie a anului trecut, la nivelul-record de 1.099 RON. Pentru prima dată în perioada de după căderea comunismului, indicele câştigului salarial real a atins nivelul din luna octombrie 1990, depăşindu-l în luna decembrie 2006 cu 16,6%, precizează INS. Salariul mediu nominal net a crescut cu 21% în luna decembrie comparativ cu luna anterioară, în contextul acordării celui de-al 13-lea salariu şi a primelor de Sărbători. Câştigul salarial mediu brut a fost de 1.481 lei, în creştere cu 22,1%. Valorile cele mai mari ale salariului net au fost înregistrate în intermedieri financiare (3.336 de lei), iar cele mai mici în producţia de îmbrăcăminte (548 de lei). Luând în calcul rata inflaţiei, creşterea reală lunară a salariilor a fost de 20,1%. Majorări salariale de peste 30% au fost consemnate în domenii precum transporturi (inclusiv activităţi ale agenţiilor de turism), administraţie publică, învăţământ, intermedieri financiare şi fabricarea produselor din tutun.

Scăderi faţă de luna precedentă s-au regăsit în industria de maşini şi aparate electrice, industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.

Afacerile din comerţul online au avansat cu aproape 60%

Comerţul online a marcat cea mai mare creştere în 2006 faţă de anul anterior, cu 56,8%. Volumul cifrei de afaceri per total - în domeniul comerţului cu amănuntul - a crescut cu 24%, fiind determinat şi de vânzarea de produse alimentare, băuturi şi tutun - categorie în creştere cu 27,7%. Iar cifra de afaceri realizată în comerţul cu autovehicule a avansat cu 20,6%.

În ceea ce priveşte serviciile de piaţă prestate populaţiei, volumul cifrei de afaceri din anul 2006 a urcat cu 13,6%.

Lucrările de reparaţii au crescut cel mai mult

Valoarea lucrărilor de construcţii a crescut anul trecut cu 19,3% comparativ cu 2005, cea mai importantă majorare fiind înregistrată în cadrul categoriei de lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (+26,7%). Potrivit INS, lucrările de construcţii noi au înregistrat anul trecut un avans de 18%, iar lucrările de reparaţii capitale de 13,5%. Pe tipuri de construcţii, cea mai importantă creştere a fost înregistrată la construcţiile inginereşti (+21,8%), clădiri nerezidenţiale (+16,5%) şi clădiri rezidenţiale (+16,2%).

Deficitul comercial se apropie de 15 miliarde de euro

Decalajul dintre importurile şi exporturile României - deficitul comercial - s-a majorat anul trecut cu 44,4%, ajungând la 14,89 miliarde de euro, comparativ cu 10,31 miliarde de euro în anul 2005. Exporturile aferente anului trecut au ajuns la 25,8 miliarde de euro, în creştere cu 16,2% comparativ cu 2005. Totodată, importurile au urcat cu 25,1% faţă de anul anterior, până la valoarea totală de 40,7 miliarde de euro.

Valoarea exporturilor către ţările Uniunii Europene a crescut cu 16,3% comparativ cu 2005. Ponderea exporturilor către ţările UE în total exporturi a fost de 67,7%.

Potrivit INS, 54,8% din totalul exporturilor realizate anul trecut reprezintă exporturi definitive, 44,9% reprezintă exporturi de bunuri rezultate din perfecţionarea activă a unor bunuri importate temporar în scopul prelucrării, iar 0,3% - exporturi de bunuri pentru perfecţionare pasivă în afara ţării.

Pe de altă parte, valoarea importurilor provenite din ţările UE a urcat cu 25,9%, faţă de 2005. Ponderea importurilor din ţările Uniunii Europene în total importuri a fost de 62,6%.

Cea mai mare parte a importurilor, respectiv 78,4% din total, reprezintă importuri definitive (mărfuri destinate consumului final), 19,7% importuri temporare de bunuri în vederea perfecţionării active, iar 1,9% reprezintă achiziţii de bunuri rezultate din perfecţionarea pasivă.