Speculatorii străini, atraşi de evoluţia pieţei valutare româneşti

Investitorii speculativi în domeniul valutar s-ar putea reorienta către România, a patra mare economie est-europeană, întrucât politica autorităţilor este mai puţin restrictivă decât în

Investitorii speculativi în domeniul valutar s-ar putea reorienta către România, a patra mare economie est-europeană, întrucât politica autorităţilor este mai puţin restrictivă decât în cazul ţărilor baltice sau Bulgariei, care au consiliu monetar. Lucy Bethell, de la divizia de strategie a Royal Bank of Scotland, consideră că ţara noastră are un deficit de cont curent ridicat, traversează o perioadă de dezvoltare puternică a creditării şi banca centrală nu vrea o monedă prea puternică. "Investitorii speculanţi aleg probabil valute ale ţărilor unde autorităţile nu le stau în cale", susţine Bethell. Analiştii spun că România face parte din categoria ţărilor cu risc de supraîncălzire economică, iar autorităţile sunt reticente în a înăspri politica monetară, pentru a nu favoriza o apreciere prea mare a leului, cu un curs de schimb liberalizat. În schimb, monedele din statele baltice şi din Bulgaria au un curs fixat faţă de euro în cadrul consiliului monetar. Unii analişti consideră însă că speculatorii nu vor organiza un atac ţintit asupra unei ţări, ci probabil vor opta pentru o retragere generalizată de pe pieţele emergente, în primăvară. Pe lângă România, printre ţările cu risc de supraîncălzire se numără şi Bulgaria, Letonia, Estonia şi Lituania. Motivele de îngrijorare identificate în aceste state sunt ritmul nesustenabil de creştere, susţinut de dezvoltarea puternică a consumului şi a creditării, datoria externă semnificativă, salariile în creştere, deficitul de cont curent de peste 10% din PIB şi rezervele valutare scăzute.