Spaţiile cooperaţiei, o nişă neexploatată încă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Majoritatea spaţiilor comerciale de la sate nu întrunesc condiţiile necesare pentru a face comerţ la standardele cerute de Uniunea Europeană. Singura soluţie ar fi renovarea lor, dar lipsesc

Majoritatea spaţiilor comerciale de la sate nu întrunesc condiţiile necesare pentru a face comerţ la standardele cerute de Uniunea Europeană. Singura soluţie ar fi renovarea lor, dar lipsesc resursele. Ca să nu pună lacăt la uşi, proprietarii lor unităţile cooperative se gândesc să închirieze spaţiile mai bune pe care le deţin în provincie.
Mai bine de 2,6 milioane de metri pătraţi în jur de 14.300 de unităţi comerciale - constituie zestrea imobiliară aflată în patrimoniul cooperativelor de consum din toată ţara, peste 90% fiind localizată în sate şi comune. "O mină de aur", spun proprietarii lor, care vor să le exploateze mai bine, date fiind câştigurile ce ar putea fi obţinute prin închirierea lor. Calculat la o chirie medie lunară de 20 de euro pe metrul pătrat, Cooperaţia "stă" pe 520 de milioane de euro anual.
În acest fel, restaurantele, birturile, bodegile, grădinile de vară, cofetăriile ori chiar şi motelurile şi popasurile aparţinând organizaţiilor cooperaţiei de consum ar putea să fie fructificate corespunzător. Aşa se gândeşte să procedeze şi Virgil Ghinescu, preşedintele Federal Coop Prahova.
"Multe din spaţiile pe care le deţin membrii noştri trebuie refăcute, altfel riscăm să nu mai primim autorizaţii de funcţionare după 2007", ne-a declarat Virgil Ghinescu. În aceste condiţii, investiţiile în magazinele săteşti ar putea fi asigurate din banii obţinuţi din închirierea celor mai bine poziţionate, din care se pot scoate lunar sume de 10-20 de euro/mp. Comerţul deţine o pondere de 80% din totalul activităţilor din sector, în jur de 65% reprezentând retailul, în timp ce alimentaţia publică 32%. Doar 3% din activităţi sunt dedicate comerţului en-gros.
Cooperaţia scoate bani din turism
Asta nu înseamnă că afacerile nu rentează în Cooperaţie. Mai sunt hotelurile, motelurile, hanurile, cabanele şi popasurile, care aduc bani buni proprietarilor, chiar dacă turismul este mai degrabă un business sezonier. Fără a aparţine unui brand de renume din domeniul ospitalităţii, popasurile din Moroieni (judeţul Dâmboviţa), de exemplu, ori din Vălenii de Munte, Breaza sau Româneşti (judeţul Prahova) aduc profit celor care se ocupă de administrarea lor. şi de aici se pot obţine câştiguri, o chirie lunară percepută de proprietar putând ajunge la 20.000 RON. Toate aceste venituri din chirii, adunate la sumele obţinute din închirierea magazinelor, deţin o pondere nesemnificativă din cifrele de afaceri ale societăţilor respective - în jur de 5-7%.
În centrele vechi, UCECOM face legea
Dacă cele mai multe spaţii comerciale aparţin societăţilor membre ale Uniunii Naţionale a Cooperaţiei de Consum (CENTROCOOP), supremaţia în privinţa unităţilor de producţie o deţine Asociaţia Cooperaţiei Meşteşugăreşti (UCECOM). Aceasta din urmă are în patrimoniu o bună parte din atelierele meşteşugăreşti din centrele vechi ale marilor oraşe, cu un potenţial economic în creştere, mai ales că aceste zone sunt cuprinse în proiectele de reabilitare ale autorităţilor locale. În aceste condiţii, atelierele sticlarilor ori cele de artizanat, ceasornicăriile sau alte asemenea spaţii ar putea deveni o ţintă pentru mulţi dintre potenţialii investitori. "Asta în cazul în care cei care îşi desfăşoară activitatea de zeci de ani în aceste unităţi nu au depus dosarele în vederea achiziţionării sediilor, ei având drept de preempţiune la cumpărarea lor", ne-a declarat Sevastiţa Grigorescu, vicepreşedinte al UCECOM.

Cum devii chiriaşul cooperativelor
1. Înaintarea unei cereri către Atcom/Federal Coop, după caz;
2. Cererea se discută în AGA, care de regulă se convoacă în regim de AGA extraordinară dedicată acestei cereri;
3. Dacă AGA aprobă închirierea unui spaţiu din patrimoniul cooperatist, este obligatoriu ca prima licitaţie să se desfăşoare în interesul membrilor cooperatori. În această etapă intervin două situaţii posibile:
- Dacă licitaţia s-a adjudecat de către un membru cooperator, solicitantul intră în parteneriat cu membrul cooperator;
- Dacă nu s-a adjudecat licitaţia, urmează să se organizeze o alta, dedicată întregii pieţe, pe care solicitantul trebuie să o câştige.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite