Slovenii duc dorul vechii monede

Intrată în clubul euro la 1 ianuarie anul acesta, Slovenia a renunţat la tolar pentru moneda unică a Uniunii Europene

Obiectivul adoptării monedei euro a disciplinat Slovenia şi a ajutat-o să atingă o creştere economică de 4% şi o inflaţie redusă la 2,3%, în comparaţie cu 10% cât era în urmă cu un deceniu. De ce regretă atunci unii sloveni tolarul la care au renunţat în favoarea euro?
De-a lungul vieţii sale, Ivanka Rihtar a văzut cum vin şi pleacă din Slovenia nu mai puţin de patru monede. Iar femeia, în vârstă de 70 de ani, care este proprietara unui mic magazin, nu s-a ataşat de niciuna dintre aceste monede. Imediat după naşterea Ivankăi, Slovenia a început să folosească bancnote de ocupaţie, după ce forţele Axei au intrat în Ljubljana în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A urmat dinarul iugoslav, care a circulat timp de 45 de ani şi care a fost în cele din urmă abandonat, când Slovenia şi-a declarat independenţa, în 1991. Apoi, spune femeia, citată de "New York Times", slovenii s-au obişnuit să folosească monede temporare, emise de guvernare înainte de instaurarea monedei proprii, tolarul.
Trecerea la euro, la 1 ianuarie 2007, a fost însă puţin prea mult pentru Ivanka Rihtar, care lucrează în piaţa de legume şi fructe din Ljubljana. Ea este una dintre opozanţii aderării Sloveniei la moneda unică. "Suntem o ţară independentă. Ar trebui să avem propria noastră monedă", se lamenta femeia, chiar înainte de producerea schimbării. Dar un asemenea scepticism faţă de euro care a început să se dezvolte în Europa încă din momentul în care bancnotele şi monedele au început să circule în urmă cu cinci ani se extinde pe teritoriul celor mai noi membre ale Uniunii Europene, în ciuda faptului că multe dintre aceste ţări considerau nu de mult aderarea la moneda unică drept un motiv de mândrie naţională.
Germanii şi francezii regretă mărcile şi francii
Niciuna dintre ţările nou intrate în spaţiul comunitar, cu excepţia Sloveniei, nu sunt pregătite să adopte euro. Jumătate din ele şi-au abandonat planurile de intrare în zona euro în ultimele şase luni şi nu au reuşit să stabilească noi termene pentru intoducerea monedei unice. Dar în timp ce "bobocii" din spaţiul comunitar oscilează la intrarea în clubul euro, cei care sunt deja membri cu vechime au propriile lor dubii legate de eficienţa noii monede. În Italia, Franţa şi Olanda, moneda europeană a produs deja valuri de nemulţumiri pentru că oamenii au resimţit o creştere a preţurilor după ce au renunţat la propriile monede. Cifrele oficiale arată însă că temerile vizavi de creşterea preţurilor sunt mai degrabă imaginare decât reale, în ciuda faptului că unii comercianţi au profitat de schimbare pentru a camufla majorarea preţurilor la produsele de zi cu zi.
La cinci ani după adoptarea euro, majoritatea germanilor tânjesc după vechea lor monedă. Un sondaj recent, realizat de compania de cercetări de marketing Forsa, arată că 58% din germani preferă marca, şi nu euro. Potrivit unui alt sondaj recent, efectuat de TNS-Sofres în Franţa, 52% din francezi spun că renunţarea la franc a fost o mişcare "destul de proastă" sau chiar "foarte proastă" pentru Franţa. În Italia, unii politicieni au început să pledeze pentru renunţarea la moneda europeană, ca o măsură de revitalizare a competitivităţii economiei italiene.
Asistenţă pentru calcularea preţurilor
Şi totuşi, în Slovenia, sondajele arată că euro este în mare măsură bine primit, în parte pentru că trecerea la moneda europeană este percepută ca o desprindere de trecutul comunist. O mare parte din populaţie este deja familiarizată cu banii europeni, după dezvoltarea turismului de shopping în Austria şi Italia. Dar sentimentul de mândrie datorat faptului că Slovenia a fost singura dintre ţările ex-comuniste pregătită să intre în zona euro a mai fost domolit de teama că euro va atrage după sine şi o scumpire a traiului.
"Cred că o mulţime de mărunţişuri se vor scumpi. Noi nu vom creşte preţurile, deoarece competiţia este prea mare şi oamenii ar observa imediat. Dar cred că produsele mici, cum e cafeaua, se vor scumpi", spune Bostjan Kozina, un alt proprietar al unui magazin de legume. Pentru a elimina astfel de temeri, guvernul le-a cerut comercianţilor să nu majoreze preţurile. La toate mărfurile expuse în Slovenia au fost afişate preţurile atât în tolari cât şi în euro, încă din martie anul trecut, iar acest lucru se va întâmpla până în iunie 2007. Indiferent de provocările euro, în Slovenia, poate cea mai mare problemă a consumatorilor rămâne socotitul. Euro este evaluat la 239 de tolari, rată de schimb care a fost fixată din 2004, dar care nu uşurează prea mult conversia. Pentru a-i ajuta pe sloveni la calculele matematice, Banca Sloveniei a dăruit calculatoare pentru 760.000 de cămine.