Situaţia din România, dezastruoasă

Inflaţia foarte mare, creşterea economică redusă şi deficitul de cont curent alarmant sunt factorii care produc mari îngrijorări FMI, a spus, ieri, negociatorul acestui organism pentru

Inflaţia foarte mare, creşterea economică redusă şi deficitul de cont curent alarmant sunt factorii care produc mari îngrijorări FMI, a spus, ieri, negociatorul acestui organism pentru România, Emanuel van der Mensbugghe. Concluziile au fost arătate într-o conferinţă de presă ţinută de oficialul FMI la finalul analizei dezvoltării economice pe care delegaţia Fondului o efectuează de două săptămâni în România.
În raportul final, transmis atât guvernului, cât şi BNR, şeful delegaţiei FMI a pus accentul pe indicele mare al inflaţiei, care s-a situat la finele anului trecut la 8,6%. Acest indicator economic a depăşit nu numai ţinta de inflaţie de 7,5% (propusă cu mare tam-tam atât de BNR, cât şi de Executiv), ci şi cele mai sumbre previziuni (limita de eroare maximă era 8,5%). Emmanuel van der Mensbugghe a ţinut să sublinieze că România are cea mai mare inflaţie dintre toate statele UE, chiar şi decât Bulgaria sau Turcia. O altă problemă care produce îngrijorare oficialului FMI este creşterea economică mică, aceasta situându-se în 2005 la 4%, pe fondul unei producţii agricole afectate de inundaţiile care au afectat România. Ultima remarcă negativă a negociatorului FMI s-a referit la deficitul de cont curent care a ajuns la 9,4% din PIB în 2005. Cauza acestui dezechilibru a fost sporirea alarmantă a consumului, ceea ce a dus şi la creşterea importurilor, în condiţiile în care exporturile de produse româneşti au rămas aproape constante.
Guvernul trebuie să aplice politici salariale şi fiscale severe
Emanuel van der Mensbugghe a afirmat că a discutat cu reprezentanţii BNR şi ai Executivului cu privire la politicile macroeconomice care trebuie aplicate în acest an. Ei au fost cu toţii de acord că măsurile necesare ce se impun a fi luate sunt: dezinflaţia, creşterea sustenabilă a economiei, limitarea deficitului de cont curent, o politică salarială restrictivă şi o fiscalitate strictă. Astfel, BNR trebuie să urmărească aplicarea unor politici monetare care să reducă creditarea. Oficialul FMI nu a recomandat guvernului creşterea TVA sau mărirea cotei impozitului pe profit de 16%, dar a sugerat că se impune eliminarea excepţiilor de la impozitare pentru a creşte veniturile la buget. Pentru anul în curs, FMI estimează că procentul mediu al inflaţiei de 5%,