Sistemul energetic românesc se pregăteşte de o nouă reorganizare

Producătorii de energie vor fi restructuraţi în funcţie de cota de piaţă şi de costurile de producţie Separarea producţiei pe componente hidro, termo şi nucleare a creat distorsiuni

Producătorii de energie vor fi restructuraţi în funcţie de cota de piaţă şi de costurile de producţie

Separarea producţiei pe componente hidro, termo şi nucleare a creat distorsiuni pe piaţă, afirma recent ministrul economiei, Varujan Vosganian. Potrivit acestuia, producători importanţi au fost lăsaţi în afara pieţei, în timp ce alţii au avut "profituri uriaşe". Producătorii de energie ar putea fi reorganizaţi astfel încât să fie echilibraţi din punctul de vedere al costurilor şi al cotelor de piaţă.

Atenţia se îndreaptă asupra Termoelectrica şi Hidroelectrica, care, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă al Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC), ar putea fuziona. Anterior absorbţiei, filialele Termoelectrica vor trece în proprietatea MEC, astfel încât Hidroelectrica va prelua doar cele patru sucursale - Doiceşti, Borzeşti, Brăila şi Paroşeni. De asemenea, unele grupuri neviabile vor fi închise.

În prezent, Hidroelectrica este cel mai "vânat" producător de electricitate, datorită faptului că are costurile cele mai mici de producţie. Mai mult, compania asigură peste 30% din producţia naţională de electricitate. La polul opus, Termoelectrica este văzută ca "oaia neagră" a sistemului energetic, din cauza costurilor ridicate de producţie, dar şi a situaţiei financiare grave a acesteia. După Hidroelectrica, pe următoarele poziţii din punctul de vedere al costurilor se află Nuclearelectrica şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova.

Consultant străin pentru sistemul energetic românesc

Potrivit datelor Ministerului Economiei şi Comerţului, una dintre direcţiile viitoare de acţiune va fi reorganizarea sectorului de producţie a energiei electrice, care se va baza în principal pe structuri private şi echilibrate ca structură. În vederea reorganizării sistemului de producţie, Transelectrica, operatorul sistemului energetic românesc a selectat în luna noiembrie a anului trecut firma de consultanţă Parsons Brinckerhoff (PB) Power. Potrivit primei părţi a studiului realizat de PB Power, criteriile în baza cărora vor fi reorganizaţi producătorii de energie vor fi cota de piaţă şi costurile unitare. "În această dimineaţă (vineri dimineaţă - n.r.), am avut o întâlnire cu reprezentanţii PB Power, cu producătorii de energie şi cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului, în cadrul căreia consultantul a prezentat mai multe variante de reorganizare a producătorilor de energie, având în vedere criteriile privind costul unitar actualizat de producţie şi cota de piaţă a fiecăruia", a declarat directorul general al Transelectrica, Stelian Gal, citat de NewsIn.

În 2005, suma cotelor de piaţă a celor mai mari patru producători de energie a fost 66%, ceea ce arăta că avem o piaţă excesiv de concentrată (limita fiind o cotă cumulată de 50%) şi deci posibilitatea producerii unor abuzuri. Practic, nivelul de concurenţă între producătorii de electricitate nu s-a schimbat, dar el a crescut pe hârtie.

Concurenţa pe piaţa energiei, schimbată din pix

În decembrie 2006, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat valori-limită mai mari ale indicatorilor de concentrare a pieţei. Potrivit specialiştilor, măsura este neobişnuită, întrucât vechii indici sunt utilizaţi pretutindeni, în literatura de specialitate. ANRE spune că indicatorii au fost actualizaţi pe baza legislaţiei europene existente. "Conform raportului Comisiei Europene (The 4th Benchmarking Report), Comisia Europeană evaluează posibilitatea apariţiei unei concentrări în cazul în care cota de piaţă a celui mai mare participant depăşeşte 40% şi dacă suma cotelor de piaţă ale primelor trei firme depăşeşte 70%", ne-au declarat reprezentanţii ANRE.

Potrivit noilor indicatori de măsurare a nivelului de concurenţă pe piaţă, poziţia Hidroelectrica nu mai este îngrijorătoare pentru concurenţă. Mai mult, piaţa a devenit din una excesiv concentrată, moderat concentrată. Datorită cotei sale ridicate de piaţă, Hidroelectrica câştigă foarte mulţi bani din aşa-numitele servicii de sistem, asigurând capacităţi de rezervă atunci când este necesară echilibrarea producţiei faţă de consum. "Pe piaţa serviciilor de sistem, Hidroelectrica acoperă cam 90%, deci este clar că domină piaţa şi stabileşte regula jocului. Şi atunci, cineva s-ar putea gândi să o mai limiteze, să o fragmenteze chiar", a declarat, pentru Adevărul, Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE).

Potrivit acestuia, dacă se sparge Hidroelectrica, există pericolul de a se privatiza mai uşor. "Privatizarea în sine nu ar fi rău, dar nu ştim dacă va fi vândută la valoarea reală. E posibil să se întâmple o mare escrocherie cu Hidroelectrica. Valoarea reală este acum necunoscută. Ca să faci acum o hidrocentrală, cheltuielile sunt enorme, pot să fie de miliarde de dolari. Aproape că nimeni nu mai are curaj să facă acum - nu mai zic de Porţile de Fier - nici un Lotru. Pe vremea aceea s-au făcut cu uşurinţă, pentru că le-a făcut Ceauşescu cu muncă forţată, cu materiale ieftine, iar acum se consideră că investiţiile s-ar fi amortizat şi prin şmecherii, o firmă să le ia la a 10-a parte din valoare. Iar astea sunt perle ale coroanei, sunt foarte valoroase", a afirmat Constantinescu.

El a adăugat că protejarea hidrocentralelor a fost şi motivul pentru care, atunci când s-a spart Conel, Hidroelectrica s-a înfiinţat ca o companie separată. "Regula a funcţionat, pentru că nu a făcut nimeni studii să privatizeze centralele mari hidro. În primul rând că România nu ar accepta să fie privatizată Porţile de Fier, pentru că acolo a muncit o naţie întreagă şi merge bine", a explicat fostul preşedinte ANRE.

Privatizarea, necesară în sectorul producţiei termo

Jean Constantinescu a afirmat însă că lucrurile se pot îmbunătăţi natural. "Odată cu intrarea în UE, Hidroelectrica devine un competitor pe piaţa europeană şi nu românească şi atunci nu mai apare aşa de mare, cu condiţia ca interconexiunea României cu ţările vecine să fie menţinută puternică", a conchis oficialul IRE.

Potrivit acestuia, pentru o îmbunătăţire a situaţiei sectorului energetic, privatizarea în zona de producţie trebuie urgentată mai ales în sectorul termo, întrucât aici modernizarea a fost anemică şi nu a introdus noile tehnologii, ci numai mici îmbunătăţiri locale. "Practic, sunt aceleaşi tehnologii de prin anii "70. Statul nu a fost capabil să aducă tehnologiile noi - cred că suntem singura ţară europeană care nu are tehnologia ciclului combinat gaze-abur. Noi folosim aproape de două ori mai mult gaz metan pentru aceeaşi producţie de energie. Ne plângem că plătim cu 10% mai mult la ruşi, dar nu ne plângem prea mult că folosim de două ori mai mult gaz pentru aceeaşi cantitate de energie. Acest lucru era la mâna noastră, să putem să schimbăm tehnologiile", a explicat oficialul IRE.