Sistemul de sănătate din Grecia e paralizat, dar respinge reforma

Subvenţiile acordate de Grecia pentru achiziţiile de medicamente sunt în continuare în vigoare. Autorităţile nu au însă bani pentru a-şi plăti restanţele către furnizori şi farmacii, iar spitalele la rândul lor nu au primit bani pentru a-şi achita datoriile. Sistemul este practic paralizat, dar părţile implicate – farmaciştii, cadrele medicale şi distribuitorii de medicamente, resping cu încăpăţânare reforma.

Anul trecut, valoarea cheltuielilor cu medicamentele, făcute de greci, s-a ridicat la circa 4 miliarde de euro, respectiv 2,4% din PIB; Unul dintre cele mai mari procente din PIB întregistrate între statele industrializate. Cheltuielile pentru medicamente ale Greciei pe cap de locuitor sunt depăşite doar de cele făcute de S.U.A. şi Canada, notează publicaţia financiară „Financial Times”.

Citeşte aici mai multe despre criza medicamentelor în farmaciile din Grecia

Supusă presiunii internaţionale de a reduce cheltuielile publice şi a restrânge datoria suverană, Grecia suferă acum şi din cauza cheltuielilor făcute în acest sector anul trecut, când cererea medicilor şi pacienţilor şi vânzările, au fost la nivele maxime.

Iar lipsa unui cadru precis de reglementare a consumului de medicamente şi lipsa unor proceduri de urmărire de către serviciile de asigurare medicală a modului în care sunt prescrise şi utilizate medicamentele scumpe, au permis fraudarea sistemului cu circa 1 miliard de euro pe an, potrivit unor estimări preluate de Financial Times. .

Criza medicamentelor, un rezultat al corupţiei sistemice

Motivul acestei situaţii îl constituie corupţia generată de dezvoltarea haotică, iniţiată în anii ’70, a infracturii sistemului medical, un sistem în care salariile mici ale medicilor au condus la apariţia fenomenului plăţilor “în plic”.

În acelaşi timp, cadrul legal privind modul de subvenţionare a serviciilor medicale a fost în mod curent încălcat grosolan. Una dintre metodele folosite pentru a primi îngirjire medicala şi medicamentaţie scumpă, era aceea ca bolnavele, care ar fi trebuit să plătească pentru medicamente, să fie înscrise în registre ca femei gravide (care beneficiau de scutiri de la plată). O altă modalitate de a obţine venituri ilegale de către farmacişti consta în solicitarea subvenţionării unor medicamente prescrise pacienţilor fictivi sau morţi.

Mita primită de medici în plicuri cu bani (sistemul fakellaki) încă funcţionează foarte bine. Iar medicii, farmaciştii şi distribuitorii recunosc existenţa unui nivel extins la corupţiei.

Costurile sistemului sunt majorate şi de supradimensionarea personalului. Numărul doctorilor şi farmaciştilor raportat la numărul de locuitori este în Grecia aproximativ la fel de mare ca în ţările bogate, iar mulţi reprezentanţi ai serviciilor medicale încurajează consumul de medicamente.

Medicamentele de ultimă generaţie, protejate încă de patente, şi deci cu preţuri ridicate, reprezintă acum aproximativ 80% din totalul reţetelor eliberate în Grecia, faţă de 30% cât este, spre exemplu, în Germania. În acelaşi timp, medicamentele generice, ale căror drepturi de producţie nu mai sunt protejate de lege, sunt  vândute la preţuri relativ mari. După reformele recente, preţul medicamentelor neprotejate de brevet a scăzut cu doar o treime, faţă de scăderea de aproape 90% înregistrată de preţurile aceluiaşi tip de medicamente, în Marea Britanie.

Reforma sistemului medical

Obiectivul Greciei pentru acest an în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor pentru medicamente, vizează scăderea subvenţiilor până la nivelul de 1% din PIB.

Însă reformele merg foarte greu, întâmpinând o opoziţie dură din partea părţilor implicate, care, în ciuda faptului că sistemul este practic paralizat, consideră că reforma trebuie amânată. „Este nevoie de timp, pricepere şi asistenţă tehnică – nu se poate reforma întregul sistem în 18 luni, plecând de la zero”, declara în acest sens, pentru Financial Times, Antonis Karokis, directorul în Grecia al grupului farmaceutic american Merck.