Simeon Djankov, ministru bulgar al Finanţelor: „Europa nu mai poate evita recesiunea“

Inabilitatea liderilor europeni de a răspunde coerent şi rapid problemelor Greciei şi ale zonei euro este principalul motiv pentru care o bună parte din Europa va reintra în recesiune în 2012.

România şi Bulgaria vor avea şi ele de suferit de pe urma deteriorării situaţiei din zona euro, de care depind prin comerţ şi investiţii, chiar dacă nu vor fi la fel de afectate de criza datoriilor de stat precum marile economii, crede Simeon Djankov, vicepremier şi ministrul de Finanţe al Bulgariei. Djankov, care va fi prezent la Bucureşti la 18 octombrie pentru a participa la „Forbes România CEO Forum", vorbeşte despre principalele provocări pentru economie.

„Adevărul": Care sunt şansele ca Europa să reintre în recesiune?

Simeon Djankov: Anul viitor o mare parte din Europa va fi în recesiune sau va avea creştere economică egală cu zero. 2012 se poate dovedi la fel de dificl precum 2010. Ţări mai mari se vor afla în astfel de situaţii - fie state cu probleme, precum Grecia şi Portugalia, fie ţări precum Franţa şi Germania (care au avut pachete mari de stimulare fiscală încă din 2008 pentru a le ajuta să treacă de criză, iar acum au ajuns într-o situaţie în care au epuizat orice posibilitate de stimul fiscal). Dar România şi Bulgaria nu, din motive diferite. Noi am trecut deja prin criză şi, chiar dacă depindem de exporturile către aceste pieţe, acest lucru va determina doar o scădere a ratei de creştere economică (aceasta va scădea în întreaga lume).

Credeţi că un astfel de scenariu mai poate fi evitat?

Nu. Putea fi evitat dacă problemele Greciei se rezolvau anul trecut. Însă cum politicienii şi comisarii europeni au arătat că nu pot lua decizii puternice, şi mai ales rapide, situaţia este deja foarte incertă.

Este lipsa unui răspuns în ceea ce priveşte Grecia unul dintre motivele pentru actuala situaţie în care se află Europa?

Nu este unul dintre motive, este principalul motiv, principala problemă. În 2010, problema era văzută ca una a Greciei sau a altor economii periferice ca Portugalia, Irlanda, poate chiar Spania într-o anumită măsură, iar soluţia era doar amânată la Atena şi la Bruxelles. Acum, pieţele interpretează astfel: dacă liderii din zona euro nu pot rezolva o problemă relativ mică precum cea a Greciei, atunci se tem de problemele unor ţări mai mari precum Spania, Franţa şi Italia. Dacă nu poţi rezolva o problemă evidentă precum cea a Greciei, atunci probabil nu vei rezolva prea repede nici celelalte probleme. Grecia este minusculă în economia europeană, ea reprezintă doar 2% din Produsul Intern Brut cumulat. De la o problemă naţională, a devenit o problemă a zonei euro şi, după cum ştim, de zona euro se leagă state precum România şi Bulgaria prin exporturi, investiţii directe.

Dominique Strauss-Kahn, fostul director al FMI

Cu alte cuvinte, inabilitatea liderilor europeni şi a Comisiei Europene de a rezolva problema Greciei a devenit o problemă europeană. Şi Fondul Monetar Internaţional este de învinuit. De fapt, când criza a izbucnit, FMI, fiindcă este o organizaţie din exterior, trebuia să fie mult mai independent în gândire, trebuia să ceară încă din 2009 reforme mai stricte Greciei. Dar directorul de atunci al FMI, Dominique Strauss-Kahn, parţial pentru că avea ambiţii politice (mai exact preşedinţia Franţei) a ales cealaltă cale şi a decis să fie blând  cu Grecia în 2009 şi în 2010, iar acum suferim toţi din această cauză. Dacă reformele erau aplicate încă de pe atunci - consolidare fiscală, tăieri în administraţia publică, tăierea salariilor şi a pensiilor, Grecia s-ar fi aflat într-o stare mult mai bună. Reacţia zonei euro, a Băncii Centrale Europene (BCE) şi a Comisiei Europene (CE) a arătat că instituţiile europene nu sunt suficient de rapide şi de ferme pentru a rezolva probleme pe timp de criză. Dacă nu poţi rezolva o problemă relativ mică, logica este că nu vei putea rezolva probleme mai mari. Şi de aceea avem acum probleme.

Atunci de ce FMI a îndemnat recent statele europene să renunţe la austeritate?

Este politica Statelor Unite ale Americii, este de fapt ceea ce SUA încearcă să transmită Europei. La ultima întâlnire a miniştrilor de Finanţe, cea de la Wroclaw, a fost invitat şi Tim Geithner (secretarul Trezoreriei Americane - n.r.) şi a avut acelaşi discurs ca David Lipton, adjunctul lui Christine Lagarde, directorul FMI. Este un punct de vedere al SUA, care este greşit pentru Europa şi chiar şi pentru SUA. Europa vedem că are probleme, dar SUA că au probleme semnificativ mai mari pe termen lung, au deficitul mai ridicat decât media europeană, la fel şi ponderea datoriei în PIB. Este cam ciudat că SUA şi FMI transmit acest lucru Europei, în special ţărilor din zona euro. Este o strategie greşită şi, în mod clar, nu va fi urmată în Europa. Nici Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, nici Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogrupului, nu împărtăşesc această părere, ci au o opinie corectă, aceea că este nevoie de mai multă consolidare fiscală. Da, pe termen scurt va fi dureros, aşa cum am văzut în mai multe ţări, inclusiv în România şi, într-o anumită măsură, în Bulgaria, dar aceasta este abordarea sănătoasă pe termen lung. Dacă încerci stimulul fiscal, am văzut ce se întâmplă: fie nu funcţionează (SUA sunt un bun exemplu în acest sens) şi doar prelungeşti încetinirea ritmului de creştere economică, fie funcţionează pentru o perioadă limitată (cum s-a întâmplat în Franţa şi Germania), iar apoi incertitudinile din jur afundă ţările ori în recesiune, ori într-un episod de stagnare economică.

Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei Americane

În România, efectele austerităţii sunt foarte prezente. În Bulgaria, doar într-o anumită măsură. Ce a cauzat această diferenţă?

Bulgaria a plecat dintr-o poziţie mai bună. Dezechilibrele noastre erau mai puţin pronunţate la începutul crizei decât erau cele ale României, dar cea mai importantă diferenţă a fost că am acţionat foarte rapid. În această privinţă suntem norocoşi că noul guvern a fost ales în iulie 2009, când criza deja începuse. În mod obişnuit, dacă guvernul este deja la putere, reacţionează mai lent. Prima măsură a noului guvern a fost să taie toate cheltuielile publice cu 15%. Asta se întâmpla în august 2009. Pentru că au acţionat atât de repede şi atât de ferm, au pus bazele unui răspuns mai organizat în faţa crizei. În România, poate că doar ciclul politic a fost diferit şi nu a permis una ca aceasta, dar cred că strategia adoptată apoi a fost una „pas cu pas". Şi întotdeauna este dificil să adopţi astfel de strategii în timpul unei mari crize pentru că ajungi să faci mai mulţi paşi şi să suferi mai mult. Cel mai bun exemplu în acest sens este Grecia. Dacă guvernul elen (care a venit la putere în acelaşi timp cu cel bulgar – vara lui 2009) ar fi luat măsuri ferme, ar fi fost mai puţin dureros, iar tăierile poate că ar fi fost mai mici decât cele aplicate acum. Soluţia (şi ştiu asta din experienţa mea în cadrul Băncii Mondiale, unde am lucrat mai bine de 15 ani) este să fii ferm la început, iar apoi este mai uşor în timpul crizei.

A fost corectă decizia BCE de a majora de două ori dobânda-cheie de la începutul acestui an?

Dobânzile încă se află la un nivel minim-record, au existat doar câteva mici majorări. BCE încerca doar să transmită un mesaj, acela că banii nu vor mai fi ieftini prea mult timp, aşa că statele trebuie să ia şi asta în considerare atunci când realizează proiecţiile bugetare şi când analizează abilitatea de a se împrumuta, de a vinde obligaţiuni. Este o abordare corectă, aşa cum este şi cea de a descuraja stimulul fiscal în acest context incert. Problema nu este lipsa lichidităţilor în piaţă, în sistemul bancar european există suficientă lichiditate, problema este incertitudinea politică, în sensul că nu există decizii ferme luate de liderii europeni. Iar asta nu se poate rezolva cu dobânzile BCE.

De aceea aţi hotărât să amânaţi aderarea la zona euro?

Da, din motive similare. Dacă nu iei decizii în privinţa problemei Greciei, devine incert ce povară va trebui să suporţi dacă intri în zona euro. În ţări abia întrate în uniunea monetară, precum Estonia şi Slovacia, există dezbateri pe această temă. În parlamentul slovac au loc dezbateri uriaşe în ceea ce priveşte contribuţia statului la salvarea altor state, având în vedere faptul că liderii eleni şi, mai nou, cei din zona euro sunt de învinuit şi nicidecum cei slovaci. Acest punct de vedere a ajuns acum şi în Bulgaria şi în tot mai multe ţări. Cu alte cuvinte, dacă Bulgaria nu este sigură la ce va adera sau cum va arăta zona euro în trei, cinci ani, atunci este periculos să facă paşi rapizi spre aderare. Aşa că, în schimb, ne concentrăm pe soluţii naţionale, cum este Pactul pentru Stabilitate Financiară, care reprezintă practic o adaptare mai strictă a Tratatului de la Maastricht în ceea ce priveşte ponderea în PIB a deficitulului şi a cheltuielilor publice. Aceste reguli vor fi introduse în Constituţie. Anul viitor, Bulgaria nu poate avea un deficit mai mare de 2% din PIB şi o datorie publică de peste 40% din PIB. Este deja prevăzut în lege.

Cum va reacţiona populaţia la reguli atât de stricte?

Sunt reguli mai stricte decât Tratatul Maastricht, însă ţările mai mici, care depind mai mult de economia liberă şi de comerţ (precum Bulgaria şi România) şi sunt mai vulnerabile în faţa volatilităţii pieţelor au nevoie de reguli mai stricte. Populaţia a acceptat deja aceste măsuri, înţelege că sunt necesare. Este interesant că, în timpul verii şi de la începutul toamnei, sprijinul faţă de aceste măsuri a crescut semnificativ, mai ales din cauza situaţiei din Grecia, Portugalia, Italia, Franţa. Tot mai mulţi bulgari sprijină Pactul pentru că îl văd ca pe o contrapondere pentru incertitudinea din Europa.

Este posibilă dezintegrarea zonei euro?

Nu. Sunt convins că, la sfârşitul crizei, zona euro va fi o uniune mai puternică, pentru că acum i-am văzut toate slăbiciunile. Structura instituţională din jurul ei este slabă, chiar inexistentă. Dintre cele 17 state din zona euro, doar trei îndeplinesc criteriile Tratatului de la Maastricht. Dacă regulile ar fi urmate, zona euro ar avea doar trei membri: Suedia, Estonia şi Finlanda. Este clar că este nevoie de o uniune mai puternică, nu doar monetară, ci şi fiscală.Sprijin strategia de a modifica legislaţia naţională pentru consolidarea Finanţelor. Chiar dacă se elaborează un pact la nivel european, cine va superviza implementarea acestuia? Se poate răspunde „Comisia Europeană“, dar contrargumentul apare imediat: cum a permis Comisia izbucnirea actualei crize, cum a permis atâtor ţări să nu respecte criteriile Tratatului de la Maastricht? Este evident că a eşuat în timpul acestei crize. Nu există însă şanse ca o ţară să părăsească zona euro. Este extrem de costisitor (şi din punct de vedere politic). Criteriile de aderare la zona euro vor deveni însă mai dure, iar Bulgaria sprijină o astfel de consolidare.

A fost mai greu pentru Bulgaria să se dezvolte în contextul în care vecinii săi nu o fac?

Da. Ar fi fost mult mai bine dacă întreaga regiune creştea, pentru că atunci exista mai mult comerţ, mai multe investiţii transfrontaliere. Acum este foarte dificil în Grecia, în România, în Serbia (care abia a luat un împrumut mare de la FMI, al doilea). Ar fi fost mai bine dacă ele erau mai puternice, dar, cum nu este aşa, am început să ne diversificăm exporturile, ne-am reorientat către Orientul Mijlociu, Estul Asiei şi America Latină şi ne-am îndepărtat de vecinii imediaţi şi de Europa de Vest.

Este corect ca România să se plângă de mutarea firmelor în Bulgaria, din moment ce nu le oferă condiţii mai bune?

În ultimii doi ani a existat o tendinţă (o tendinţă în creştere, apropo) ca firmele româneşti să se mute în Bulgaria. După calculele noastre, există mai mult de 2.000 de astfel de firme în Bulgaria, mai ales la Ruse, însă acum au început să se extindă şi în Sud. Acest fenome arată două lucruri: diferenţa de taxe şi dezvoltarea infrastructurii. Impozitul pe profit şi TVA sunt mult mai scăzute în Bulgaria decât în România şi probabil că vor rămâne aşa pentru mulţi ani. Şi, dacă în urmă cu trei, patru ani, România era înaintea Bulgariei la proiecte de dezvoltare a infrastructurii, acum locurile s-au inversat. În Bulgaria se contruiesc autostrăzi, porturi, aşa că este mai bine pentru afaceri să fie localizate de această parte. Acelaşi lucru se poate observa şi la graniţa de Sud. Există un influx de firme elene şi chiar cetăţeni greci care se mută în Bulgaria.

Ce face Bulgaria pentru a deveni un loc şi mai atractiv pentru afaceri?

Ne dezvoltăm an de an, în ultimii trei ani am investit masiv în infrastructură şi în IT. Am investit în internetul broadband şi, anul trecut, HP şi-a deschis un punct de lucru în Bulgaria, unde a creat 2.000 de locuri de muncă. Un alt lucru foarte important pe care îl facem este alocarea de bugete mai mari pentru Educaţie. În final, în ceea ce priveşte competitivitatea, va conta cine are cea mai instruită forţă de muncă. Chiar şi în timpul crizei, bugetele noastre pentru Educaţie au crescut de la an la an.

Care au fost cele mai dureroase tăieri pe care criza v-a obligat să le aplicaţi?

Am tăiat toate cheltuielile publice cu 15% în 2009. Oamenii au fost nemulţumiţi, au existat dezbateri, demisia mea era cerută zilnic, însă oamenii au înţeles că a fost o decizie corectă, care ne-a ajutat să evităm alte tăieri mai dureroase. Noi nu am tăiat salarii sau pensii ci, luna trecută, am reuşit chiar să majorăm salariul minim pe economie şi cele mai scăzute pensii.

V-aţi gândit vreodată să demisionaţi?

Nu. Niciodată nu am luat în calcul posibilitatea de a renunţa. Este o situaţie dificilă, dar este şi o perioadă interesantă pentru a fi ministru de Finanţe. În vremurile bune, ministrul de Finanţe nu prea face mare lucru.

Mai aveţi încredere în UE, după tot ce s-a întâmplat în timpul crizei?

Nu există un sistem mai bun, aşa că da, am încredere. Orice instituţie are un proces de evoluţie, zona euro este o instituţie relativ nouă, la fel şi UE, aşa că mai au de învăţat pentru a deveni mai puternice. Aceste instituţii nu au mai trecut prin astfel de crize înainte. Instituţiile se consolidează, aşa că nu trebuie să ne pierdem încrederea în ele. Încrederea europenilor în politicienii lor a fost însă pusă la grea încercare în timpul crizei.

Care este principala ameninţare pentru economiile din regiune?

Doar agravarea situaţiei din zona euro. Această incertitudine care s-a acumulat în ultimii doi ani nu este un subiect nou, ci pur şi simplu analiştii şi pieţele sunt exasperaţi de inabilitatea liderilor europeni de a lua o decizie, iar asta ne afectează pe toţi. Dacă situaţia continuă, atunci vor exista efecte severe în toată Europa, inclusiv în România şi Bulgaria. Sper că liderii europeni au înţeles că nu poţi să amâni la nesfârşit, ci trebuie să iei o decizie. Altfel, toţi avem probleme mai mari decât în 2008-2009 pentru că ţările au epuizat opţiunile de politică. Nu mai au spaţiu de stimul, iar ţări precum România şi Bulgaria, care au fost nevoite să taie cheltuielile au aplicat deja aceste măsuri. Nu există marjă de îmbunătăţire, iar de acum înainte va fi şi mai dureros. Este un pericol pentru întreaga Europă.

Care este soluţia pentru Europa?

Evident că vor băga mai mulţi bani în Grecia în schimbul reformelor, iar în ultimele luni această strategie a început să meargă mai bine, au cerut reforme mai dure. Oportunitatea era în 2009. Dacă atunci FMI şi CE ar fi cerut aceste reforme până la sfârşitul lui 2010, nu ar mai fi existat această incertitudine. FMI a ales să fie populist, să meargă pe calea uşoară, să dea bani fără să ceară cu adevărat reforme în schimb, iar acum suferim cu toţii. Trebuie să aibă loc o intrare parţială în incapacitate de plată a Greciei, ale cărei obligaţiuni sunt deţinute în mare parte de băncile franceze. Povara datoriei trebuie redusă şi, alături de reformele demarate, ar putea scoate Grecia din criză. Altfel, economia elenă ar putea avea probleme mulţi ani de acum înainte.

Alături de Simeon Djankov, la Forbes România CEO Forum vor mai fi prezenţi Krzysztof Walenczak, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Trezoreriei din Polonia, şi Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice. Citiţi mai multe pe www.adevarul.ro

"Pieţele şi analiştii sunt exasperaţi de inabilitatea liderilor europeni de a lua o decizie, iar asta ne afectează pe toţi. Dacă situaţia continuă, atunci vor exista efecte severe în toată Europa, inclusiv în România şi în Bulgaria.''

"Evident că vor băga mai mulţi bani în Grecia în schimbul reformelor. Povara datoriei trebuie redusă şi, alături de reformele demarate, ar putea scoate Grecia din criză. Altfel, economia elenă ar putea avea probleme mulţi ani de acum înainte.''
Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finanţe

16,2% este nivelul datoriei publice a Bulgariei (la sfârşitul lui 2010), faţă de 34,8 în România.

Carte de vizită

- Simeon Djankov este vicepremier şi ministru de Finanţe al Bulgariei
- A absolvit facultatea Ann Arbor din cadrul Universităţii din Michigan
- A lucrat 15 ani în cadrul Băncii Mondiale
- În 1997 a participat la un proiect de restructurare în Georgia
- Este unul dintre principalii autori ai studiului World Development Report 2002.