Siderurgia raportează plusuri la Bruxelles

În aceste zile este trimis la Bruxelles raportul de monitorizare periodică a siderurgiei româneşti. Concluziile sunt mai bune decât în precedentele rapoarte. Cu excepţia Mechel Câmpia

În aceste zile este trimis la Bruxelles raportul de monitorizare periodică a siderurgiei româneşti. Concluziile sunt mai bune decât în precedentele rapoarte. Cu excepţia Mechel Câmpia Turzii, toate combinatele au încheiat anul trecut pe profit. Totuşi, în acest moment, doar Mittal Steel Galaţi poate spune că are un "profit european". Restul trebuie să bată fierul cât e cald, pentru că scadenţa pentru îndeplinirea criteriilor de viabilitate europene vine în decembrie 2008.

Cresc investiţiile pentru rentabilizare

Raportul de monitorizare arată în primul rând că, anul trecut, niciun combinat monitorizat (Mittal Steel Galaţi şi Hunedoara, Mechel Târgovişte şi Câmpia Turzii, TMK Reşiţa, Tenaris Donasid Călăraşi) nu a primit ajutoare de stat şi nu a depăşit capacitatea de producţie stabilită. Sunt punctele esenţiale de care se interesează Bruxelles prin aceste rapoarte periodice: ajutoarele de stat să fi îngheţat la nivelul lui ianuarie 2005, la fel şi capacitatea de producţie totală (9,2 milioane de tone pe an). Dar, potrivit negocierilor din perioada de preaderare, la aceste condiţii se mai adaugă cele privind îndeplinirea de către fiecare combinat a unor parametri de viabiliate conveniţi (pentru a putea justifica faptul că imensele ajutoare de stat primite au fost folosite pentru restructurare). Din şase în şase luni trebuie întocmite rapoarte de monitorizare, prin care se urmăresc în principal profitul brut, investiţiile tehnologice şi de mediu. Termenul-limită este sfârşitul lui 2008, când se va trage linie, iar combinatul care nu îndeplineşte parametrii va trebui să dea înapoi ajutorul de stat, ceea ce practic echivalează cu intrarea în faliment.

Următoarea remarcă privind raportul actual este că arată mai bine decât precedentele. Marea majoritate a combinatelor a reuşit să facă şi profit, reuşind în acelaşi timp să respecte şi programele investiţionale. În capul listei este cel mai mare combinat, cel de la Galaţi: a raportat un profit net de peste 50 milioane de euro şi excedente la capitolul investiţii (inclusiv la mediu este în program, deşi nu a primit încă autorizaţia de mediu). Patronul indian Mittal poate fi mulţumit nu numai că are un profit frumos de la Galaţi - dar şi că acesta este conform normelor europene. Astfel, colosul de la Galaţi are toate şansele să rămână în familia europeană a combinatelor lui Mittal (după cum se ştie, anul trecut multimiliardarul indian a reuşit să preia controlul grupului european Arcelor).

Importurile au depăşit jumătate din consumul de oţel

La celălalt capăt al listei este combinatul din Câmpia Turzii. Patronul rus Zyuzin (care controlează grupul Mechel) a lăsat pe planul al doilea acest combinat, concentrându-se deocamdată pe rentabilizarea celui din Târgovişte. Dar, aşa cum am arătat în Adevărul, reprezentanţii Mechel au declarat că nu intenţionează să renunţe la niciunul dintre combinate.

"Combinatele au făcut paşi importanţi, dar trebuie să-şi îmbunătăţească în continuare performanţele, pentru a putea respecta criteriile europene", spune Petru Ianc, şeful Direcţiei generale de politică industrială din cadrul Ministerului Economiei. Oficialul arată că şansele pentru alinierea la standarde sunt încă ridicate. Piaţa internaţională mai are, conform previziunilor, cel puţin doi-trei ani de creştere. Dar, în primul rând, piaţa internă nu este suficient acoperită. "Este necesar nu numai să crească producţia, dar şi să se adapteze la cerinţele pieţei", spune Petru Ianc.

Statisticile arată că anul trecut gradul de folosire a oţelăriilor a fost de mai puţin de 70%, iar a laminoarelor de 60%. Anul trecut, importurile au crescut la un nivel record de 2,3 milioane de tone, în condiţiile în care consumul total este de 4,3 milioane de tone.

Este rezultatul modificărilor structurale de producţie de la majoritatea combinatelor, care au trecut de la profile grele la semifabricate pentru producţia de ţevi. Aşa au rămas neacoperite segmente importante de piaţă, precum profile necesare în construcţii.