Sfatul Băncii Mondiale pentru Guvernul României: Vindeţi termocentralele!

Statul român ar trebui să păstreze hidrocentralele şi unităţile nucleare şi să vândă complexurile energetice şi termocentralele, pentru modernizarea acestora, spun oficialii Băncii Mondiale. Atât instituţia bancară, cât şi Franklin Templeton, compania care administrează Fondului Proprietatea, estimează că noii giganţi energetici din România vor avea probleme financiare.

Guvernul şi-a propus reorganizarea sectorului energetic de stat în două noi companii - Electra şi Hidroenergetica - ce ar urma să cuprindă atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, mine de cărbune şi reactoarele nucleare, ceea ce va însemna ca un sfert din capacităţile hidro să fie rupte de Hidroelectrica şi să treacă în subordinea celeilalte companii.

Electra va încorpora Nuclearelectrica, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi sucursalele Hidroelectrica din Sibiu, Vâlcea şi Târgu-Jiu. Hidroenergetica va include termocentralele Paroşeni, Deva şi Electrocentrale Bucureşti, restul hidrocentralelor şi patru din cele şapte mine de huilă din Valea Jiului.

Acest mod de restructurare nu este benefic pentru sistemul energetic românesc, în primul rând pentru că această reorganizare va alunga investitorii străini, a declarat, pentru „Adevărul", Doina Vişa, senior operations officer pe probleme energetice în cadrul Băncii Mondiale.

Mai citeşte şi:

Banca Mondială: "România a introdus târziu măsurile de austeritate"

„Preţul în piaţă va fi dictat de cele două entităţi, iar investitorii deja se retrag", spune oficialul Băncii Mondiale.

În opinia sa, faptul că hidrocentralele vor susţine din profitul lor investiţiile necesare în termocentrale va trage în jos şi sectorul hidro, care în prezent este profitabil. „Guvernul vorbeşte de rolul regional al acestor două companii, însă noi omorâm sectorul energetic din ţară", spune Vişa.

Banca Mondială a acordat companiei Hidroelectrica un credit de 74 de milioane de euro pentru modernizarea hidrocentralei Lotru-Ciunget. „Acum această hidrocentrală se rupe de Hidroelectrica şi trece la cealaltă companie. Cine dă înapoi acest împrumut?", se întreabă Vişa, exemplificând incertitudinea care există în sistemul bancar în acest moment în legătură cu planul de reorganizare a sectorului energetic.

Incoerenţă în strategiile Guvernului

Potrivit Doinei Vişa, un studiu realizat de Banca Mondială relevă faptul că investiţiile private în sectorul energetic din România au scăzut drastic în ultimii ani. „Aceasta din cauza crizei, dar şi din cauza incoerenţei din planurile guvernelor de restructurare a sectorului energetic, întâi într-un singur campion (planul Guvernului Tăriceanu de grupare într-o singură companie - n.r.), apoi în două companii. Acesta este factorul cel mai important care a dus la reducerea investiţiilor", a mai spus oficialul bancar.

Întrebată cum vede rezolvarea problemelor termocentralelor, care au nevoie de investiţii uriaşe imediate pentru a se conforma normelor europene de mediu, Vişa a arătat că Guvernul ar trebui să păstreze în portofoliul său sectorul hidro şi cel nuclear, iar termocentralele şi complexurile energetice Craiova, Turceni şi Rovinari ar trebui privatizate.

„Guvernul ar trebui să se concentreze pe construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi pe realizarea hidrocentralei de la Tarniţa (cu acumulare prin pompaj, care va regla sistemul energetic, adică va consuma energie noaptea şi va produce ziua - n.r. ). 51% din Tarniţa ar trebui să rămână la stat, ar fi cea mai mare prostie să dai Tarniţa la privaţi. Pentru acest proiect, atât Banca Mondială, cât şi Banca Europeană pentru Investiţii sunt gata să dea bani. Cine va fi proprietarul Tarniţa va controla sistemul energetic românesc", susţine Vişa.

"România nu are nevoie de campioni energetici pentru a-şi păstra identitatea regională în acest domeniu"

Ea a amintit că, în 2006-2007, când complexurile energetice erau oferite spre vânzare, ele au trezit interesul multor companii internaţionale. „Piaţa românească este foarte atractivă, la fel şi sistemul energetic, iar investitorii vor fi şi acum interesaţi de aceste active, pentru că este mult mai greu să construieşti o centrală de la zero", consideră oficialul Băncii Mondiale.

De altfel, într-un memorandum transmis de Banca Mondială instituţiilor guvernamentale în această vară, după o misiune de monitorizare a implementării proiectului de modernizare a hidrocentralei Lotru, se arată că restructurarea sectorului energetic în două companii va slăbi Hidroelectrica din punct de vedere financiar, având în vedere că aceasta va renunţa la proiecte cu costuri scăzute, inclusiv proiectul Lotru, pentru care Guvernul şi Hidroelectrica au cerut bani de la Banca Mondială, în schimbul unor centrale termo care au costuri mai mari.

"România nu necesită companii/o companie energetică de tip holding sau o altă variantă de restructurare în cadrul sectorului public pentru a-şi păstra poziţia energetică puternică şi identitatea naţională pe care o are în sectorul energetic", se arată în memorandumul Băncii Mondiale, obţinut de ziarul "Adevărul".

Planul Guvernului ar putea întârzia relansarea economică

"Prin Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, România va continua să deţină în cadrul sectorului public o poziţie puternică şi în expansiune în producerea de energie, reprezentând aproximativ 50% din producţie, procent ce include cea mai competitivă energie de bază (nucleară şi Porţile de Fier) şi cea mai competitivă energie la vârf (hidro).

Menţinerea acestei jumătăţi - reprezentând o parte foarte competitivă - din producţia totală asigură o poziţie puternică Guvernului României. Deschiderea celeilalte jumătăţi către potenţialii investitori privaţi ar oferi sectorului privat un rol semnificativ.

Actualul plan (de înfiinţare a celor două companii - n.r.), în viziunea Băncii, nu corespunde în mod adecvat managementului, guvernării corporaţiei şi provocărilor de investiţie pe care le întâmpină sectorul de energie în România. Implementarea planului va supune România unui risc major de securitate a furnizării. Suplimentar, propunerea ridică îngrijorări macroeconomice. Cel mai probabil va descuraja investiţiile private - interne sau externe - într-o perioadă când sunt foarte necesare investiţiile private. Prin încetinirea restructurării necesare a sectorului energiei, implementarea propunerii ar putea contribui la întârzierea şi slăbirea procesului de recuperare economică", se mai arată în memorandumul Băncii Mondiale.

Fondul Proprietatea blochează în instanţă formarea noilor companii

Nici reprezentanţii Franklin Templeton, compania care administrează Fondul Proprietatea, nu consideră că înfiinţarea celor două companii energetice naţionale este ideea salvatoare pentru sectorul energetic. Ei estimează că cele două companii se vor confrunta cu probleme financiare în următorii doi ani şi vor avea „o profitabilitate discutabilă", acuzând lipsa unui plan de restructurare şi de privatizare a acestor societăţi. Fondul Proprietatea deţine pachete minoritare de acţiuni la companiile care vor fi incluse în cei doi giganţi energetici.

"Niciun plan de afaceri, nici orice alt plan de restructurare post-fuziune pentru cele două noi societăţi nu a fost prezentat de către Guvern până în prezent. Având în vedere complexitatea combinării activelor celor două companii, Franklin Templeton are îndoieli serioase cu privire la realizarea cu succes a planului de fuziune", mai spun reprezentanţii Franklin Templeton.

"Luând în considerare toate aceste aspecte, nu avem nicio altă opţiune decât să votăm împotriva fuziunii şi să ne folosim toate mijloacele necesare pentru a ne proteja drepturile. Ne este frică că fără un angajament puternic şi fără un plan clar pentru restructurarea şi privatizarea noilor entităţi, fuziunile pot duce la probleme financiare grave, atât pentru Electra, cât şi pentru Hidroenergetica în următorii doi ani", a declarat Fund Manager-ul la Fondul Proprietatea, Greg Konieczny.

În plus, Franklin Templeton a cerut în instanţă suspendarea fuziunii companiilor care ar urma să formeze cele două holdinguri naţionale.

Şi sindicatele din Hidroelectrica au blocat în instanţă procesul de fuziune, din poziţia de creditori, având de recuperat restanţe salariale de la Hidroelectrica. Pentru a ocoli acest obstacol, Guvernul a modificat în această toamnă Legea societăţilor comerciale, pentru ca fuziunile să nu mai poată fi blocate în instanţă de către creditori.

Ministerul Economiei speră ca noile companii să fie funcţionale la finele acestui an.