"Semaforul anticorupţie este roşu la politicieni"

Fostul ministru al justiţiei Monica Macovei crede că demnitarii acuzaţi de corupţie vor face tot posibilul să nu se ajungă la judecarea fondului dosarelor care le-au fost întocmite

Fostul ministru al justiţiei Monica Macovei crede că demnitarii acuzaţi de corupţie vor face tot posibilul să nu se ajungă la judecarea fondului dosarelor care le-au fost întocmite

Tergiversarea în parlament a dosarelor foştilor miniştri şi lipsa voinţei politice pentru continuarea luptei anticorupţie sunt principalele nemulţumiri ale Monicăi Macovei în legătură cu starea justiţiei româneşti.

Ea a vorbit pentru "Adevărul" despre percepţia sa asupra activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi despre deciziile Curţii Constituţionale care ar fi zădărnicit munca procurorilor în ceea ce priveşte demascarea unor infracţiuni săvârşite la nivel înalt.

Fosta titulară a portofoliului justiţiei crede că DNA îşi face treaba, fapt ce va fi consemnat şi în Raportul de ţară al Comisiei Europene, document a cărui publicare a fost anunţată pentru miercuri.

"Mă aştept la critici privind presiunea şi deciziile politicului pentru a opri anchetele împotriva politicienilor", spune Monica Macovei.

Ea susţine că, în timpul mandatului său, s-a întâmplat "un lucru nemaivăzut în România" - independenţa procurorilor şi absenţa oricărei influenţe politice în anchetarea demnitarilor acuzaţi de corupţie. Macovei este, însă, de părere că, în perioada următoare, din cauza dosarelor de corupţie şi a fraudelor "cu nume mari", aflate în curs de cercetare, lupta politicului împotriva procurorilor va continua.

"Cei cercetaţi vor încerca să scape fără a ajunge la judecarea fondului, a vinovăţiei sau nevinovăţiei lor, pe bază de probe", a mai spus Monica Macovei.

Adevărul: Care credeţi că sunt motivele pentru care lupta împotriva corupţiei nu dă rezultate în România, deşi cadrul legislativ necesar a fost creat în timpul mandatului dvs. prin pachetul de reformare a Justiţiei?

Monica Macovei: Lupta împotriva corupţiei politice a dat rezultate foarte bune la nivelul anchetelor. DNA a anchetat şi a trimis în judecată politicieni de rang înalt pentru prima dată în România. De la început vreau să spun că niciodată nu le-am spus procurorilor pe cine să cerceteze şi pe cine nu.

Şi nici preşedintele Traian Băsescu nu mi-a spus vreodată cine să fie sau nu cercetat. Niciodată. Aceste anchete au fost tocmai rezultatul independenţei procurorilor şi a absenţei oricărei influenţe politice. Lucru nemaivăzut în România.

Procesele de corupţie au fost tergiversate

O parte din aceste dosare s-au blocat însă la judecători, anume acelea în care inculpaţi erau foşti miniştri. Judecătorii de la ÎCCJ nu au judecat aceste procese pe fond, ci le-au tot amânat. În unele din dosarele menţionate mai sus, s-au dat termene în care nu s-a întâmplat nimic peste un an de zile.

După ce au tras de timp, inculpaţii politicieni, care au fost miniştri în guvernul trecut, au sesizat Curtea Constituţională solicitând să li se aplice şi lor imunitatea prevăzută pentru miniştri în funcţie, respectiv să nu poată fi cercetaţi fără aprobări speciale.

Curtea Constituţională a decis că foştii miniştri ar fi discriminaţi dacă nu ar beneficia şi ei de imunitatea actualilor miniştri. Greşit. Imunitatea miniştrilor în funcţie este justificată, în ţările în care există, de necesitatea de a evita ca luarea unei decizii politice de către un ministru în funcţie să fie influenţată de o eventuală cercetare penală bazată pe plângeri motivate politic. Foştii miniştri nu mai iau decizii politice, deci nu există niciun motiv să fie protejaţi.

Unii judecători s-au temut

S-au emis opinii potrivit cărora procurorii nu ar fi întocmit în mod corespunzător dosarele foştilor miniştri...

Următorul pas în blocarea dosarelor a fost decizia Curţii Constituţionale şi a judecătorilor ÎCCJ care au avut aceste dosare. Aceştia au decis că actele de anchetă făcute înainte de obţinerea aprobării de cercetare a foştilor miniştri sunt nule şi deci trebuie refăcute de către procurori; refăcute nu pentru că era ceva greşit la ele, ci pentru că nu există avizul de urmărire penală, deşi această cerinţă nu exista în lege la data anchetării foştilor miniştri şi a trimiterii lor în judecată.

Această decizie este profund greşită, pentru că niciodată regulile de procedură nu se aplică retroactiv. Acest principiu de drept, clar şi respectat până acum, nu s-a mai aplicat în cazurile cu politicieni: regula de procedură introdusă de Curtea Constituţională, cea a unui aviz de cercetare, se aplică retroactiv, astfel că dosarele au fost trimise înapoi la procurori, deşi aceştia au respectat legea. În opinia mea, judecătorii care au luat aceste decizii nu au acţionat independent; de frică sau din alte motive.

Carte de vizită

S-a născut la 4 februarie 1959, la Bucureşti.

A lucrat ca procuror între anii 1983 şi 1997.

A obţinut diploma de "Master of Law" în Drept Constituţional Comparat la Universitatea Statului New York (1992-1994).

Procurorul general Nicolae Cochinescu a dispus, în noiembrie 1996, un control al activităţii Monicăi Macovei, sancţionând-o disciplinar pentru nesoluţionarea unor dosare ce i-au fost repartizate.

Demisionează din funcţia de procuror în 1997 şi se înscrie în Baroul Bucureşti, profesând ca avocat până în 2004.

Este numită ministru al justiţiei la 29 decembrie 2004, fiind susţinută ca independent de către PD şi preşedintele Traian Băsescu.

Pleacă din guvern în aprilie 2007, după remanierea Cabinetului Tăriceanu şi eliminarea PD din Executiv.

Când justiţia "egală pentru toţi" sau lupta împotriva corupţiei ajunge la politicieni şi la prietenii lor, se opreşte. Semaforul este roşu!
Monica Macovei,
fost ministru al justiţiei

Niciodată nu le-am spus procurorilor pe cine să cerceteze şi pe cine nu. Şi nici preşedintele Traian Băsescu nu mi-a spus vreodată cine să fie sau nu cercetat. Niciodată.
Monica Macovei,
fost ministru al justiţiei

"Cei cercetaţi încearcă să scape de judecată"

Credeţi că procedura obţinerii aprobării parlamentului pentru cercetarea foştilor miniştri se justifică sau a fost creată doar pentru a complica lucrurile?

A fost o nouă decizie uluitoare a Curţii Constituţionale de a stabili că, dacă foştii miniştri cercetaţi sunt şi parlamentari, este necesară aprobarea parlamentului. Aşa au ajuns dosarele în parlament, unde regula este: "Azi este el cercetat, mâine s-ar putea să fiu eu, deci trebuie să fim solidari cu parlamentarul cercetat, spre binele nostru".

Aceeaşi regulă s-a aplicat şi când Camera Deputaţilor a respins cererea de percheziţie pentru Adrian Năstase. Vă reamintesc şi faptul că votul este secret, ceea ce împiedică populaţia să vadă cum au votat "aleşii" trimişi în parlament. După cum am văzut, dosarele zac acum în parlament. Ca o comparaţie, în ţările în care se cer astfel de aprobări, acestea se dau de regulă în câteva ore sau în maximum câteva zile (ex. Germania, Belgia etc.).

Prin urmare, aceste dosare au fost oprite din cursul justiţiei de politicieni, care se luptă din toate puterile să scape de judecată. Ceea ce vedem astăzi în România este lupta majorităţii clasei politice împotriva unei "justiţii egale". Când justiţia "egală pentru toţi" sau lupta împotriva corupţiei ajunge la ei şi la prietenii lor, se opreşte. Semaforul este roşu!

Procurorii au dosare de corupţie cu nume mari

În plus, dacă vă uitaţi la apartenenţa politică a politicienilor trimişi în judecată sau aflaţi în curs de cercetare, o să vedeţi că sunt atât din partidele aflate la putere, cât şi în opoziţie.

Mai există o categorie de dosare, unde inculpaţii (trimişi în judecată) nu sunt foşti sau actuali miniştri şi/sau parlamentari, dar sunt politicieni, administratori, primari, magistraţi, poliţişti. Acestea sunt în faţa instanţelor de judecată. Şi în aceste dosare se tot dau termene, dar să sperăm că se vor finaliza cu verdicte de fond.

Unele s-au finalizat cu condamnări.

Sunt şi dosare de corupţie şi fraude cu nume mari aflate în curs de cercetare la procurori. De aceea, lupta politicului împotriva procurorilor va continua, pentru că cei cercetaţi vor încerca să scape fără a ajunge la judecarea fondului, a vinovăţiei sau nevinovăţiei lor, pe bază de probe.

În parlament regula e "azi este el cercetat, mâine s-ar putea să fiu eu, deci trebuie să fim solidari cu parlamentarul cercetat, spre binele nostru"
Monica Macovei,
fost ministru al justiţiei

Legi promovate în timpul mandatului

Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea privind organizarea judecătorească.

Legea privind statutul magistraţilor.

Cele trei legi au fost adoptate în urma procedurii de asumare a răspunderii guvernamentale.

Legea nr. 90/15 aprilie 2005, în virtutea căreia orice fost ministru putea fi anchetat pe baza dreptului comun, fără avizul parlamentului.

Proiectul de lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, instituţie care are ca scop controlarea averilor demnitarilor.

"Politicul se teme de DNA"

Cum apreciaţi activitatea DNA, în condiţiile în care Direcţia a fost criticată pentru eficienţa scăzută (din 400 de dosare doar aproximativ 20 au fost soluţionate)?

DNA este extrem de eficientă raportat la scopul pentru care a fost creată: să ancheteze corupţia şi frauda, la nivel înalt şi mediu. Asta înseamnă că trebuie să prioritizeze dosarele şi să se concentreze pe dosarele mari, fie cu politicieni (pentru că ei au puterea şi iau decizii care ne afectează pe toţi), fie cu pagube mari. Asta le-a spus Comisia Europeană, asta au făcut şi asta fac. Şi asta cere şi populaţia. Cifrele acestea nu spun nimic şi nici nu precizează la ce perioadă se referă.Evident, de când există, DNA a soluţionat mult mai multe dosare.

Ce anume îi lipseşte DNA pentru a avea un randament mai ridicat?

DNA are un randament ridicat raportat la scopul pentru care a fost creată. Nu îi lipseşte nimic din punct de vedere tehnic, deşi ar trebui spus că Guvernul Tăriceanu i-a micşorat bugetul şi a modificat legi ca să le îngreuneze probatoriul. Dar este sub presiunea politicului care se teme.

"Nu se vrea continuarea luptei anticorupţie"

Consideraţi că recomandarea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor şi publicarea referatului procurorilor în "cazul Năstase" pe pagina web a instituţiei vor influenţa în mod negativ Raportul Comisiei Europene pe Justiţie?

Recomandarea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor arată Europei şi lumii că politicenii din majoritatea partidelor româneşti vor să blocheze anchetarea politicienilor. În mod firesc, asta ar trebui reflectat în raportul Comisiei Europene din iulie, pentru că arată lipsa voinţei politice pentru continuarea luptei anticorupţie.

Una dintre criticile care vi se aduc este aceea că aţi fi pus procurorii sub comanda politică prin numirea lor la propunerea ministrului justiţiei, şi nu a CSM. A fost un pas înainte în reformarea Justiţiei sau unul înapoi?

A fost categoric un pas înainte, care a adus o responsabilitate clară în aceste numiri sau revocări. Ministrul justiţiei, care face propuneri de numire sau revocare, răspunde pentru ceea ce face şi poate fi demis. CSM, dimpotrivă, este un organ colectiv care adoptă decizii prin vot secret şi care nu poate fi tras la răspundere pentru nimic din ceea ce face.

O caracteristică a unui sistem democratic este posibilitatea tragerii la răspundere a celor care iau decizii. Această regulă se aplică unui ministru, dar nu se aplică în cazul CSM.

Cei care se află în vizorul DNA susţin acum faptul că sunt victime ale adversarilor politici, invocând efectele măsurii enunţate mai sus. Cum comentaţi acest lucru?

Ei spun asta ca să nu răspundă pe fondul acuzaţiilor. Aceasta este apărarea publică cea mai simplă, pentru că nu trebuie să dovedească nimic, fac doar afirmaţii. Uitaţi-vă la ce au făcut după ce au fost trimişi în judecată. Au evitat din răsputeri să fie judecaţi şi să primească un verdict. Atitudinea asta spune multe despre lipsa lor de integritate şi lipsa de respect faţă de egalitatea în faţa legii.

Care credeţi că vor fi criticile cuprinse în Raportul Comisiei Europene pe domeniul Justiţiei?

În ultimul raport al Comisiei Europene s-au constatat întârzieri la toate măsurile, cu excepţia activităţii DNA, care a fost lăudată. Mă aştept la constatări similare, iar în plus la critici privind presiunea şi deciziile politicului pentru a opri anchetele împotriva politicienilor.

În cazul în care vi s-ar oferi portofoliul Justiţiei într-un viitor guvern l-aţi mai accepta?

Nu fac proiecţii de viitor.

Nu fac proiecţii de viitor în legătură cu acceptarea unui nou mandat de ministru al justiţiei
Monica Macovei,
fost ministru al justiţiei