EXCLUSIV Şeful OMV: „Petrom nu este de vânzare!“

Wolfgang Ruttenstorfer, directorul general executiv al OMV, exclude orice intenţie de a renunţa la Petrom, chiar dacă în piaţa de profil se vorbeşte despre planul unor companii ruseşti de a face o ofertă. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“, Ruttenstorfer le transmite celor care ar dori să preia Petrom şi OMV că nu pot nici măcar să viseze la asemenea achiziţii.

La şase ani de la preluarea Petrom, grupul austriac OMV nu mai este sub incidenţa clauzelor din contractul de privatizare care nu i-au permis vânzarea activelor de bază ale Petrom timp de cinci ani. Acest lucru nu a trecut neobservat în piaţa petrolieră, unde au apărut speculaţii potrivit cărora unele companii ruseşti ar putea veni cu o propunere foarte generoasă pentru a prelua cea mai mare companie petrolieră din România.

Şeful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, susţine însă, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", că OMV nu va vinde niciodată Petrom, nici chiar pentru o ofertă generoasă.

„Petrom nu este de vânzare! Este foarte important pentru noi din punct de vedere strategic. Suntem implicaţi şi dedicaţi acestor trei pieţe: Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Turcia. Iar Europa de Sud-Est şi România nu sunt doar o piaţă atractivă, ci şi un pod către Turcia şi, în final, către zonele bogate în petrol şi gaze din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Pentru noi există o strategie regională clară în Sud-Est, iar România este cheia acesteia", a explicat oficialul OMV.

„Ce vor ruşii este un lucru, ce nu facem noi este un alt lucru. Nu există discuţii, nici măcar nu ne gândim la asta", a continuat el.

România, „o ţară-cheie"

Întrebat cum ar arăta OMV fără Petrom, Ruttenstorfer a afirmat că întreaga strategie ar trebui revizuită, întrucât România asigură aproape 60% din producţia de petrol şi gaze a grupului şi este o piaţă de desfacere semnificativă.

„De asemenea, este extrem de important şi pe partea de aprovizionare cu gaze, întrucât, de exemplu, cu Nabucco, România este o ţară-cheie. Deci pentru toate businessurile noastre (Petrom - n.r.) este esenţial", a punctat şeful OMV.

El a explicat că nici OMV nu poate fi preluat de o altă entitate fără acordul celor doi acţionari principali care deţin împreună 51,5% din acţiuni - statul austriac şi International Petroleum Investment Company din Abu Dhabi - care au semnat un contract în acest sens. „Vă pot asigura că nu ne pregătim nici măcar să ne gândim la aşa ceva", a punctat Ruttenstorfer.

Mai mult, el a arătat că OMV ia în calcul achiziţia de acţiuni suplimentare la Petrom, dacă Ministerul Economiei îşi va concretiza intenţia de a vinde un pachet de aproape 10% pe piaţa de capital.

„Suntem foarte mulţumiţi cu cele 51% din acţiunile Petrom pe care le avem şi nu avem nevoie să ne creştem participaţia. Pe de altă parte, suntem foarte implicaţi în ceea ce priveşte această companie, deci nu exclud că am putea cumpăra mai multe acţiuni, pentru că vrem să subliniem cât de mult ne implicăm în România, în Petrom", a spus el.

Primele semne de revenire

Întrebat care din cele trei zone principale în care activează OMV - Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Turcia - are cel mai mare potenţial de creştere, oficialul companiei austriece a indicat-o pe cea din urmă.

„Pentru noi, Europa de Sud-Est şi perspectivele ei de creştere sunt fără îndoială foarte importante, mult mai bune decât în Europa Centrală, dar nu mai mari decât în Turcia", a arătat el. În opinia sa, piaţa de petrol şi gaze din România, care este în scădere de anul trecut, va urma evoluţia din vestul Europei cu un decalaj de circa un an, aşa cum a fost la momentul reculului.

„Scăderea a fost semnificativă, însă acum vedem primele semne de revenire, în timp ce în alte zone deja vedem creşteri. Evoluţia din România este în mare parte similară", a conchis Ruttenstorfer.

"România este cheia în Europa de Sud-Est. Petrom este esenţial pentru toate businessurile noastre."
Wolfgang Ruttenstorfer
CEO al OMV

Nabucco, mai bun decât South Stream şi AGRI

Cu cât se construiesc mai multe conducte, cu atât va creşte securitatea aprovizionării cu gaze naturale în Europa, susţine Wolfgang Ruttenstorfer, întrebat care variantă este mai bună pentru România: Nabucco, South Stream sau ambele. „În timp ce South Stream aduce gaze existente printr-o nouă rută - acest lucru este pozitiv şi înseamnă diversificarea rutelor -, Nabucco aduce gaze noi printr-o nouă rută. Deci diversifică şi mai mult aprovizionarea cu gaze", a arătat oficialul OMV.

El consideră că Rusia va rămâne principalul furnizor de gaze în Europa Centrală şi de Sud-Est, însă va fi nevoie de surse suplimentare, precum cele aduse de Nabucco, pentru securitatea alimentării. „Prin urmare, ne bucurăm că Guvernul României susţine proiectul Nabucco, nu au fost modificări în această poziţie în ultimii ani şi sperăm că această situaţie va continua", a punctat el.

Nu ocoliţi Turcia!

În ceea ce priveşte proiectul AGRI, noua rută de transport al gazelor lichefiate azere în Europa prin Georgia şi România, Ruttenstorfer se îndoieşte că este mai fezabil din punct de vedere economic decât o conductă. Aceasta deoarece, de regulă, un sistem de lichefiere şi regazeificare este potrivit pentru o distanţă mai mare de 3.000 de kilometri, întrucât este extrem de scump. Or, Marea Neagră are mai puţin de jumătate din această distanţă pe ruta Georgia-România. „Astfel că mă îndoiesc că acest concept aduce valoare cu adevărat. Pentru noi nu este o cale de viitor", a afirmat şeful OMV.

Totodată, el consideră că nu are nicio logică faptul că Turcia este ocolită de această rută, arătând că Nabucco are avantajul de a traversa Turcia, o piaţă foarte interesantă, uriaşă, în creştere rapidă. „Nu trebuie să ocolim Turcia, nu văd niciun motiv pentru care am face asta, în special atâta vreme cât Nabucco are un acord interguvernamental semnat şi ratificat de Parlamentul Turciei", a mai spus Ruttenstorfer.

"Mă îndoiesc că AGRI aduce valoare cu adevărat. Pentru noi nu este o cale de viitor."
Wolfgang Ruttenstorfer
CEO al OMV

Spre final de mandat

Wolfgang Ruttenstorfer (60 de ani) este CEO (director general executiv) şi preşedintele Directoratului OMV de la 1 ianuarie 2002, iar din 2008 este şi membru al Consiliului de Supraveghere al Petrom.

A obţinut doctoratul la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Viena şi şi-a început cariera la OMV în 1976, unde s-a alăturat Directoratului în 1992.

În 1997, a devenit ministru adjunct de Finanţe în Guvernul Austriei, revenind în 2000 în Directoratul OMV. Mandatul său la conducerea companiei expiră la 31 martie 2011.

Interviul acordat ziarului „Adevărul" de Wolfgang Ruttenstorfer, CEO al OMV

Reporter.: Cum vedeţi evoluţia din acest an a pieţei de petrol şi gaze din România, comparativ cu restul ţărilor unde aveţi activităţi?

Wolfgang Ruttenstorfer: Piaţa românească de energie, în special cea de petrol şi gaze, a reacţionat mai târziu la recesiune decât multe alte pieţe, precum cele din centrul Europei sau Turcia, o scădere a cererii a venit cu aproape un an mai târziu decât în alte regiuni. Scăderea a fost semnificativă, însă acum vedem primele semne de revenire, în timp ce în alte zone deja vedem creşteri. Evoluţia din România va fi în mare parte similară, dar cu un decalaj de câteva luni. Economia românească a reacţionat mai târziu la recesiune, iar revenirea va depinde de revenirea globală şi de cea din vestul Europei, cu acest decalaj.

Rep.: Dar pe termen lung?

W.R.: Piaţa petrolieră din România este liberalizată în totalitate şi va continua să crească, într-o anumită măsură, în ceea ce priveşte carburanţii. De asemenea, sunt convins că şi pe piaţa gazelor va fi o creştere, în mare parte dinspre sectorul producţiei de energie, întrucât vom pune în funcţiune în 2011 centrala de la Petrobrazi, iar acesta se va adăuga consumului iar revenirea economiei va determina creşterea consumului de gaze. Deci vedem o piaţă energetică în creştere în viitor. Suntem optimişti în ceea ce priveşte piaţa românească.

Rep.: Care credeţi că sunt punctele slabe ale pieţei de petrol şi gaze din România?

W.R.: Cu siguranţă, un punct slab este întârzierea în a deschide în totalitate piaţa de gaze din România, care este încă puternic reglementată şi nu este aliniată în totalitate la situaţia europeană. Se face o discriminare a producătorilor interni în faţa importurilor, aceasta fiind o situaţie care în timp trebuie rezolvată. În rest, credem că piaţa arată rezonabil şi îşi va reveni odată cu creşterea economică.

Rep.: Aceste minusuri ar putea determina o lipsă de încredere a investitorilor străini?

W.R.: Guvernul din România şi-a respectat întotdeauna angajamentele, ceea ce este o performanţă foarte bună şi am încredere că acest lucru se va păstra şi pe viitor, pentru că este foarte important pentru investitorii străini. Toată lumea înţelege că în timpuri de criză există anumite întârzieri în alinierea cu piaţa europeană. Încrederea investitorilor străini există, dar ceea ce se aşteaptă de la Guvernul României acum sunt reformele, modernizările, care să păstreze încrederea în situaţia din România. Cu siguranţă este nevoie de acţiune din partea Guvernului României, de reforme structurale în multe domenii.

Rep.: Dar în ceea ce priveşte reglementările fiscale?

W.R.: Cu siguranţă vom susţine orice este necesar pentru reducerea evaziunii fiscale şi pentru o bună implementare a normelor şi a legilor existente. Acestea sunt absolut necesare pentru a crea un cadru corect pentru toţi participaţii la piaţă, acesta este cel mai important lucru. Pe lângă aceasta, credem că situaţia taxelor, mai ales a celor corporative, este foarte atractivă în România, nu există niciun dubiu. Cadrul fiscal în România este unul pozitiv.

Rep.: De ce a scăzut consumul de produse petroliere atât de mult în acest an?

W.R.: Acest lucru a avut două cauze. În primul rând, consumul privat a fost afectat de criza financiară, de şomajul în creştere în România, salariile nu au crescut recent, toate acestea s-au reflectat în consumul privat şi a modificat obiceiurile consumatorilor în ceea ce priveşte utilizarea maşinilor. Cealaltă cauză este reculul din industrie care a început în urmă cu un an, un an şi jumătate, ceea ce s-a reflectat în consumul de energie. Revenirea pe care sperăm să o vedem cât mai repede poate fi impulsionată doar de creşterea consumului privat - care nu va avea loc imediat - şi de revenirea industrială, în special în industria exportatoare, care ar putea avea loc mai devreme decât revigorarea consumului privat.

Rep.: Spuneţi-mi câteva dintre motivele pentru care România este atractivă pentru investitorii străini.

W.R.: OMV Petrom va investi în acest an circa 1,5 miliarde de euro, întrucât considerăm că este important pentru această ţară să stabilizăm producţia de petrol şi gaze, iar în acest sector va merge cea mai mare parte a sumei pe care o investim aici. Piaţa petrolieră este rezonabilă şi credem că şi piaţa gazelor va fi aliniată celei europene până la urmă. România este parte a pieţei europene şi va fi cu totul aliniată la aceasta, astfel că vom investi o sumă importantă în sectorul de explorare şi producţie.

A doua sumă ca importanţă din totalul de 1,5 miliarde de euro este investiţia în centrala pe gaze de 860 de MW, despre care considerăm că va avea un rol important în creşterea securităţii aprovizionării cu energie în România. Suntem încrezători că piaţa energetică din România va creşte. Este nevoie de capacităţi de producere a energiei pe gaze, flexibile, pentru a compensa capacităţile pe vânt care sunt în creştere. Aceasta deoarece vântul este fluctuant, astfel că va fi nevoie de capacităţi pe gaze pentru a echilibra aceste fluctuaţii. Aceste lucruri ne dau încredere să investim mai mult de jumătate de miliard de euro în această centrală.

A treia linie a investiţiilor noastre este continuarea modernizării segmentului de rafinare. Vrem să avem operaţiuni integrate în totalitate, deci întreaga producţie vrem să fie procesară aici. Prin urmare, modernizăm rafinăria Petrobrazi pentru a procesa ţiţeiul produs în România şi pentru a vinde produsele pe piaţa autohtonă şi pe cele învecinate.

Deci ne aşteptăm ca recesiunea să se finalizeze la un moment dat, iar România să urmeze creşterea din vestul Europei cu un decalaj de 12-18 luni, aşa cum a fost la momentul scăderii.

Prin urmare, continuăm să investim în piaţa din România, pentru că ne aşteptăm la această revenire. Cred că acesta este motivul pentru care şi ceilalţi investitori ar trebui să continue să investească. Bineînţeles, nu pentru situaţia de astăzi, ci pentru îmbunătăţirile de mâine, care urmează după revenirea din vestul Europei.

Rep.: În urmă cu un an, aţi declarat într-un interviu pentru un ziar austriac că Petrom este copilul-problemă al OMV. Încă este?

W.R.: Cu siguranţă există multe provocări cărora Petrom a trebuit să le facă faţă în ultimii cinci ani şi cu care încă are de-a face. Cea mai mare a fost modernizarea semnificativă a companiei, însă cred că oamenii din România au făcut o treabă foarte bună în aceşti ultimi ani, iar Petrom este astăzi este o companie modernă, orientată spre viitor, care a depăşit majoritatea provocărilor. Cea mai importantă a fost, cu siguranţă, creşterea ratei de înlocuire a rezervelor. Pentru că noi producem o resursă epuizabilă şi, dacă nu adaugi noi rezerve, te poţi aştepta la finalul operaţiunilor la un moment dat. Astfel că este foarte important să creşti, iar noi am făcut asta, am crescut rata de înlocuire a rezervelor de la 0 în 2005 la 70% în prezent. O rată de 100% ar fi mai bună, însă 70% este mult mai bine decât 0 şi este o mare realizare. Altă mare realizarea este stabilizarea în mare parte a producţiei.

A doua mare provocare au fost pierderile din rafinare şi sunt bucuros să spun că în prima jumătate a acestui an pierderile au fost aproape inexistente, iar, odată cu modernizarea rafinăriei Petrobrazi, ar trebui să avem chiar un profit modest din această activitate.

A treia provocare este businessul de gaze şi energie. În primul rând, este vorba despre alinierea pieţei gazelor, iar, în al doilea rând, construirea centralei electrice, care este în grafic atât ca timp, cât şi ca buget.

Petrom a făcut faţă provocărilor din ultimul an foarte bine, însă rămân lucrurile pe care le-am menţionat.

Rep.: Ce credeţi că ar trebui să facă România pentru a depăşi mai repede această criză economică?

W.R.: Din punctul de vedere al unui investitor străin, cu siguranţă există loc de îmbunătăţiri în reforma justiţiei. Legislaţia muncii este, de asemenea, un lucru foarte important, iar Consiliul Investitorilor Străini ar trebui implicat aici. Stabilitatea şi predictibilitatea fiscală sunt foarte importante în aceste vremuri dificile. Şi este foarte important să fie folosit suportul financiar de la Bruxelles, să devină mai accesibil pentru România. Cred că România nu foloseşte îndeajuns ajutorul Bruxellesului, atât pentru reformele structurale, dar şi în ceea ce priveşte finanţarea. Cred că există posibilitatea să se fructifice mult mai bine apartenenţa la UE, decât până acum.

Rep.: Se gândeşte OMV să cumpere alte acţiuni ale Petrom, având în vedere că statul român se pregăteşte să listeze un pachet suplimentar de aproape 10% pe bursă?

W.R.: Suntem foarte mulţumiţi cu cele 51% din acţiunile Petrom pe care le avem şi nu avem nevoie să ne creştem participaţia. Pe de altă parte, suntem foarte implicaţi în ceea ce priveşte această companie, deci da, nu exclud că am putea cumpăra mai multe acţiuni, pentru că vrem să subliniem cât de mult ne implicăm în România, în Petrom. Dar nu există nicio presiune pentru a face acest lucru. Vom aştepta ca Guvernul să angajeze consultanţi financiari şi juridici care vor propune un proces, apoi vom lua o decizie. Deci nu există nicio presiune asupra noastră şi vom accepta orice decizie a Guvernului României.

Rep.: Credeţi că este un moment bun pentru a lista acţiuni pe bursă?

W.R.: Este o decizie a Guvernului României şi ei vor şti care este cel mai bun moment pentru ei.

Rep.: Care este cel mai bun proiect pentru România: Nabucco sau South Stream? Sau ambele?

W.R.: Cu cât se construiesc mai multe conducte, cu atât creşte securitatea aprovizionării. Acesta este primul meu răspuns. Al doilea este: în timp ce South Stream aduce gaze existente printr-o nouă rută - acest lucru este pozitiv şi înseamnă diversificarea rutelor - , Nabucco aduce gaze noi printr-o nouă rută. Deci diversifică şi mai mult aprovizionarea cu gaze. Iar compania noastră are o angajament mai mare faţă de Nabucco, pentru că aduce gaze din zona Caspică, din Orientul Mijlociu, în Europa de Sud-Est, ceea ce diversifică sursele de aprovizionare. Acestea fiind spune, convingerea mea fermă este că, în afară de producţia internă din România, Rusia va continua să fie cel mai important furnizor în Europa Centrală şi de Sud-Est. Însă este nevoie de surse suplimentare, precum cele din Orientul Mijlociu şi zona Caspică, pentru ca securitatea livrărilor să crească. Prin urmare, ne bucurăm că Guvernul României susţine proiectul Nabucco, nu au fost modificări în această poziţie în ultimii ani şi sperăm că această situaţie va continua.

Rep.: Ar trebui România să facă parte şi din proiectul South Stream?

W.R.: Am înţeles din presă că au fost câteva discuţii între Ministerul Economiei şi Guvernul rus şi Gazprom, dar nu pot comenta pentru că nu am fost implicat. Am înţeles până acum că ruta conductei South Stream nu a fost finalizată, însă discuţiile continuă.

Rep.: Dar noul proiect AGRI? Credeţi că este fezabil?

W.R.: În ceea ce priveşte sistemul de lichefiere a gazelor, de regulă, pentru a fi economic în comparaţie cu conductele, gazele trebuie să fie transportate pentru mai mult de 3.000 de kilometri, altfel nu are nicio logică, pentru că lichefierea şi regazeificarea gazelor sunt extrem de costisitoare. Deci dacă trebuie să construieşti o conductă mai lungă de 3.000 de kilometri, este mai bine să foloseşti gazul lichefiat. Însă Marea Neagră nu are 3.000 de kilometri, ci jumătate sau mai puţin. Astfel că mă îndoiesc că acest concept aduce valoare cu adevărat. Însă nu mă număr printre promotorii acestui proiect şi cu siguranţă cei care îl susţin au motivele lor, dar pentru noi nu reprezintă o cale de viitor.

Al doilea răspuns al meu este că Nabucco are avantajul de a traversa Turcia. Iar Turcia este o piaţă foarte interesantă, uriaşă, în creştere rapidă. Deci de ce să ocolesc Turcia? Şi de ce să ocolesc Bulgaria? Traversarea Turciei, o piaţă atât de atractivă, de către o conductă este justificată, are sens. Nu trebuie să ocolim Turcia, nu văd niciun motiv pentru care am face asta, în special atâta vreme cât Nabucco are un acord interguvernamental semnat şi ratificat de Parlementul Turciei cu 320 de membri din 350, deci cu o largă majoritate. Cu un contract pe 50 de ani pentru traversarea Turciei, de ce să ocolesc această ţară?

Rep.: Dintre ţările unde OMV are activităţi, care are cel mai mare potenţial de creştere?

W.R.: Noi suntem activi pe trei pieţe: Europa Centrală, Europa de Sud-Est - unde România este clar piaţa principală - şi Turcia. Cea mai mică creştere sau nicio creştere va fi în Europa Centrală. Austria şi ţările învecinate sunt mature din punct de vedere energetic, deci va fi poate o creştere mică a cererii de energie, poate de gaze, dar nu de petrol. Deja în creştere este Europa de Sud-Est, aceasta este mult mai promiţătoare, în special România, dar şi ţările din jur - pentru că operăm şi în Bulgaria, Serbia, Moldova - aceasta este cu siguranţă o piaţă mai atractivă. Turcia creşte şi mai mult şi până acum, cu certitudine, în ceea ce priveşte creşterea, este o ţară şi mai interesantă. Pot spune că, pentru noi, Europa de Sud-Est şi perspectivele ei de creştere sunt fără îndoială foarte importante, mult mai bune decât în Europa Centrală.

Rep.: Dar nu mai mari decât în Turcia.

W.R.: Nu mai mari decât în Turcia. Turcia a avut în al doilea trimestru o creştere a PIB-ului de 10,7%, deci e greu să concurezi cu asta. Trebuie să fim obiectivi.

Rep.: Dacă aţi primi o ofertă foarte bună, aţi vinde Petrom?

W.R.: Niciodată.

Rep.: De ce?

W.R.: Este foarte important pentru noi din punct de vedere strategic. Suntem implicaţi şi dedicaţi acestor trei pieţe: Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Turcia. Iar Europa de Sud-Est şi România nu sunt doar o piaţă atractivă, ci şi un pod către Turcia şi, în final, către zonele bogate în petrol şi gaze din regiunea Caspică şi Orientul Mijlociu. Pentru noi există o strategie regională clară în Sud-Est, iar România este cheia acesteia. Nu este o mişcare oportunistă, este angajamentul strategic pe termen lung şi interesul pe care îl avem pentru România.

Rep.: Deci spuneţi că nu orice este de vânzare pentru un preţ bun...

W.R.: Nu, (Petrom - n.r.) nu este de vânzare, nici măcar pentru un preţ bun.

Rep.: Pentru că sunt sigură că ştiţi că există anumite zvonuri pe piaţă...

W.R.: Uitaţi de asta.

Rep.:... despre companii ruseşti care vor să cumpere...

W.R.: Ce vor ruşii este un lucru, ce nu facem noi este un alt lucru. Nu există discuţii, nici măcar nu ne gândim la asta. Aceasta este cheia: Europa Centrală, Europa de Sud-Est - iar Petrom este cheia pentru Europa de Sud-Est - şi Turcia. Acestea vor fi pieţele noastre pentru următorii cinci, zece ani sau mai mult, plus regiunile de explorare şi producţie din jur, Marea Caspică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Marea Nordului. Aceasta este o strategie regională foarte clară pe care o are grupul, iar OMV Petrom este unul din cei trei piloni - Europa Centrală, Europa de Sud-Est şi Turcia -, este absolut esenţial pentru grup şi suntem cu totul dedicaţi acestei companii, 100%.

Rep.: Cum ar arăta OMV fără Petrom?

W.R.: Ar trebui să avem o strategie cu totul diferită, aceasta ar avea efecte semnificative, atât pe partea de explorare şi producţie, întrucât Petrom contribuie cu aproape 60% la producţia de petrol şi gaze a întregului grup, cât şi pe partea de piaţă - Sud-Estul Europei - , unde Petrom este centrul. De asemenea, este extrem de important şi pe partea de aprovizionare cu gaze, întrucât, de exemplu, cu Nabucco, România este o ţară-cheie. Deci pentru toate businessurile noastre, (Petrom - n.r.) este esenţial.

Rep.: Există de asemenea zvonuri privind intenţia unor companii ruseşti de a prelua controlul OMV. Ce spuneţi despre acest lucru?

W.R.: Prostii!

Rep.: Sunteţi foarte sigur?

W.R.: Da, sunt foarte sigur. Noi avem doi acţionari principali: Guvernul Austriei, cu 31%, şi International Petroleum Investment Company din Abu Dhabi. Există o clauză într-un contract pe termen lung între cele două entităţi, astfel încât nimeni să nu poată prelua OMV fără acordul celor doi acţionari principali. Vă pot asigura că nu ne pregătim nici măcar să ne gândim la aşa ceva. Acesta este motivul pentru care vă pot asigura de aceste lucruri.

Rep.: Dar pe bursă?

W.R.: Oricine vrea să cumpere acţiuni este binevenit.

Rep.: Anul trecut aţi vorbit despre alte centrale electrice pe care vreţi să le construiţi, în afară de cea de la Petrobrazi.

W.R.: În prezent, construim o altă centrală electrică la Samsun, pe ţărmul Mării Negre, în Turcia, foarte aproape de conducta Blue Stream care vine în Turcia din Rusia. Va avea aceeaşi dimensiune şi buget. Nu excludem şi alte centrale pe viitor, dar nu am luat încă o decizie. Ceea ce construim în plus în România este o centrală eoliană în Dobrogea de 45 de MW, cu posibilitatea de a merge mai sus de 50 de MW. Aceasta va fi operaţională în 2011.

Rep.: Cât timp credeţi că omenirea se va mai baza pe petrol, pe hidrocarburi clasice?

W.R.: Petrolul şi gazele înseamnă mai mult de 60% din energia consumată la nivel mondial şi cred că o mare parte este bazată pe petrol şi gaze ieftine. Este foarte clar că vom trece de la petrol la gaze, prin electricitate, apoi în cele din urmă la regenerabile. Şi aceasta este ţinta spre care se îndreaptă OMV Group şi OMV Petrom. OMV Petrom se dezvoltă dintr-o companie petrolieră, ceea ce va continua să fie şi în următoarele decenii, într-o companie de energie. Gazul devine din ce în ce mai important pentru Petrom, dar şi pentru mediul înconjurător, pentru că nivelul emisiilor de dioxid de carbon rezultate din arderea gazelor este mult mai redus decât cele din arderea petrolului. De asemenea, există mai mult gaz în subsol decât petrol la nivel mondial. Dacă includem şi gazele neconvenţionale produse acum în Statele Unite, sunt cantităţi uriaşe. Deci cu siguranţă OMV Petrom se va transforma dintr-o companie de petrol într-una de energie. Desigur, trebuie să luăm în calcul că toate regenerabilele înseamnă într-un final electricitate. Vântul este electricitate, soarele este electricitate. Următorul pas al Petrom este să intre în această zonă, a electricităţii. Ceea ce Petrom face, prin construirea acestei centrale electrice.

Apoi urmează integrarea regenerabilelor, ceea ce Petrom de asemenea face prin realizarea centralei eoliene de 50 de MW. Vedeţi în acest exemplu că OMV Petrom este o companie în trasformare dintr-una petrolieră, într-una de gaze, apoi de electricitate, apoi de regenerabile. Însă toate acestea costă bani, iar Petrom investeşte 1,5 miliarde (de euro - n.r.), cel mai mare investitor din România. Infrastructura energetică necesită investiţii uriaşe şi durează mulţi ani să investeşti suficient pentru a fi gata să treci la regenerabile. Prin urmare, mă aştept ca acest transfer să dureze câteva decade, nu ani, mai degrabă decade pentru a ne muta de la petrol la gaze, la electricitate şi la regenerabile.

Dar OMV Petrom face asta şi susţinem această companiei să realizeze aceste lucruri, pentru că acesta este viitorul. Nu este viitorul de mâine - nu ne permitem să fie mâine - este un viitor în care trebuie să investim şi este nevoie de decade pentru a ajunge acolo. OMV Petrom este pe drumul cel bun, nu doar vorbim şi avem planuri mari, ci acest lucru chiar se întâmplă, chiar dacă va dura ceva timp.

Rep.: Credeţi că Marea Neagră este următorul mare rezervor de petrol şi gaze al Europei?

W.R.: Ceea ce pot spune este că OMV Petrom explorează apele puţin adânci ale Mării Negre şi am intrat într-un parteneriat cu Exxon pentru părţile adânci ale mării. Am vrut să aducem compania cea mai experimentată pentru a face acest lucru. Am efectuat lucrări seismice, care sunt în prezent în evaluare, iar în decursul anului 2011 vom lua o decizie în ceea ce priveşte forarea. Aceasta va fi o decizie comună a Exxon şi OMV Petrom. Nu pot da detalii pentru că în prezent datele sunt procesate, apoi geologii le vor analiza şi în final vor face o propunere.