Şeful ING Bank: "România va amâna adoptarea euro, dar nu trebuie să renunţe la obiectiv"

Situaţia din Grecia şi din pieţele financiare va determina România să amâne aderarea la zona euro, mai ales că problemele din Europa şi zona euro eclipsează astfel de discuţii, dar obiectivul nu trebuie abandonat, pentru că oferă disciplină şi rezolvă euroizarea, crede directorul ING, Mişu Negriţoiu

"Al doilea impact pentru România este de fapt amânarea proiectului de adoptare a eruo, care ar fi fost de natură să rezolve problemele de expunere la euro a economiei", a declarat la ProTV directorul ING Bank România, Mişu Negriţoiu, invitat la emisiunea "După 20 de ani".

Şeful ING spune însă că România n-ar putea să menţină termenul de 2015 anunţat pentru adoptarea euro şi din cauză că nimeni din Uniunea Europeană n-ar avea timp pentru astfel de procese, problemele la zi fiind mult mai grave şi ocupând cu totul spaţiul public.

În acelaşi timp, aderarea s-ar putea să fie realizată în cu totul alte condiţii, mai ales după ce s-a constatat că state intrate în zona euro nu mai corespund criteriilor pe baza cărora au accesat uniunea monetară.

Directorul ING pledează în schimb pentru o menţinere a obiectivului de aderare, arătând că zona euro va fi în primul rând soluţia la expunerea mare la euro a firmelor şi populaţiei, de fapt a întregii economii.

"România are nevoie de euro şi adoptarea nu va fi niciodată abandonată. Are nevoie din două motive. România este extrem de expusă la euro. 60% din datoria internă, din creditele pentru persoanele fizice şi corporaţii, este în euro şi va fi foarte greu să administrezi un asemenea protofoliu în lipsa adoptării euro şi al doilea că România are nevoie de euro şi ca disciplină economică şi financiară", a conchis Negriţoiu.

"Dacă Grecia iese din zona euro, problema va fi cine finanţează portofoliul de 5-7 mld.euro"

Ieşirea Greciei din zona euro va pune în primul rând problema finanţării portofoliului de credite deţinut de băncile cu capital elen, estimat la 5-7 miliarde euro, BNR fiind capabilă să acopere acest deficit, a mai spus directorul ING arătând că şi banca sa ar putea prelua împrumuturi.

"Eu am văzut discuţiile din piaţă şi materialele din Ziarul Financiar privind dimensiunea dezastrului dacă Grecia iese din zona euro sau nu. După părerea mea, influenţele asupra cursului sunt apropiate. Dacă Grecia iese din zona euro, ceea ce nu cred, cel puţin nu în viitorul apropiat, 2-3 ani, dar în situaţia în care iese, noi avem două probleme mult mai mari decât presiunea pe curs. Una este situaţia sectorului bancar din România şi de fapt cine preia nevoia de finanţare a portofoliului de credit a băncilor greceşti în euro, care probabil va fi de 5-7 miliarde euro", a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat la emisiunea "După 20 de ani".

Potrivit lui Negriţoiu, România are un eficit de finaţare, împărţit diferit pe bănci şi chiar pe zone.

"Statistica arată că băncile greceşti au cel mai mare deficit de finanţare. Vă uitaţi la portofoliul de credite şi depozitele pe care le au de pe piaţă. Diferenţa este finanţată cel mai probabil de la băncile mamă, sau a fost finanţată prin piaţa Greciei, având în vedere accesul limitat al acestor bănci pe alte pieţe de euro. În acelaşi timp, structura acestor credite este pe termen mediu şi lung, mai ales dacă ne gândim la creditele impotecare. Aceste credite au fost finanţate pe termen scurt când au fost acordate, pentru că nu găseşti nicăieri finanţare pe 25 de ani", a continuat Negriţoiu.

Întrebat dacă ING ar fi interesată de preluarea unor portofolii de credite, Negriţoiu a răspuns că o astfel de ipoteză este probabilă, adăugând că băncile greceşti îşi vor reduce din expunere atât prin stoparea acordării de noi credite, cât şi prin transferul sau vânzarea unor portofolii de finanţări.

"Nu e o discuţie, nimeni nu discută asta, nici măcar băncile greceşti nu discută ce fac în situaţia când nu mai sunt în euro, sau ce fac în general. N-am auzit pe piaţă de bănci greceşti care sunt de vânzare, cu excepţia ATE Bank, care e marginală, ca să spun aşa, şi nici n-am auzit că băncile greceşti au iniţiat discuţii să ofere portofolii de credite. În condiţiile în care ele apar pe piaţă, probabil o să ne uităm la acestea. Dar asta e problema ieşirii, cineva trebuie să preia nevoia de finanţare care este în jur de 5-7 miliarde şi aţi văzut că noi am avut o opinie că BNR are resusrse suficiente şi poate s-o facă, dacă o face printr-o bancă punte sau altceva. E o problemă importantă, serioasă că România trebuie să preia portofoliul de credite", a comentat şeful ING Bank România.

Negriţoiu spune că piaţa financiară din România se confruntă în premieră cu o astfel de situaţie, în care resursele sunt pe primul loc, până în 2009 dominând preocuparea de cum şi câte împrumuturi să acorzi şi mai puţin cum să le finanţezi.

"După criză s-a schimbat totul în materie de finanţare. S-au schimbat abordările naţionale în ceea ce priveşte economisiriile proprii şi ţările nu mai lasă să migreze resursele aşa de mult. Ţări care au excese de lichiditate înainte le plasau cu mai mare uşurinţă în străinătate. În al doilea rând, s-a înrăutăţit perspectiva de risc, nu mai există aceeeaşi încredere în buna funcţionare a pieţelor naţionale. Cine mai are încredere în cine acum? Nici nu mai ştii dacă este Italia, dacă e Spania, dacă e ...Probabil cu excepţia Germaniei este foarte greu să te pronunţi explicit că nu se întâmplă ceva într-o ţară sau alta. Asta întăutăţeşte transferul resurselor", a explicat Negriţoiu.