Sectorul financiar, ţintă pentru fonduri suverane

În ultimii doi ani, guvernele asiatice au investit 35 miliarde de dolari în bănci, proprietăţi imobiliare şi obligaţiuni Fondurile suverane se pot împărţi, în general, în două

În ultimii doi ani, guvernele asiatice au investit 35 miliarde de dolari în bănci, proprietăţi imobiliare şi obligaţiuni

Fondurile suverane se pot împărţi, în general, în două categorii, în funcţie de obiectivul principal: fondurile de stabilizare pot adopta o strategie pe termen scurt, în timp ce fondurile "pentru generaţiile viitoare" au o abordare pe termen lung.

Iar spre deosebire de băncile centrale, care tradiţional sunt limitate la investiţii în aur, titluri ale trezoreriei americane sau obligaţiuni ale unor companii cu rating maxim, fondurile suverane au o perspectivă mult mai largă: instrumente cu venit fix, acţiuni, real estate sau derivate.

Numai de la începutul anului 2006, fondurile suverane de investiţii au investit aproximativ 35 miliarde de dolari în acţiunile unor bănci internaţionale, obligaţiuni garantate cu active imobiliare sau fonduri mutuale.

Analiştii Morgan Stanley estimează că numai fondul din Singapore, Temasek, a realizat plasamente de aproape 26 miliarde de dolari, în ultimele şase luni.

Şi, aşa cum arată structura portofoliului Temasek, fondurile suverane par să prefere investiţiile în sectorul financiar sau instituţii ce au expunere pe pieţele emergente. Asta pentru că segmentele respective aduc cele mai înalte randamente.

Analistul Stephen Jen de la Morgan Stanley consideră că, pe termen lung, evoluţia fondurilor suverane va avea implicaţii monumentale pentru pieţele financiare.

Dacă până acum, fondurile suverane jucau un rol mai degrabă pasiv prin participaţiile mici pe care le deţineau în companiile occidentale şi vizau doar un profit mai mare, acum investitorii străini transformaţi din creditori în proprietari nasc reacţii defensive din partea ţărilor recipiente, care subestimează globalizarea. Şi asta pentru că, probabil, fondurile suverane de mâine vor fi mai degrabă interesate de companii din sectoare strategice ale economiilor puternice, companii cu know-how şi tehnologie avansată.

Un lucru e cert, piaţa globală devine tot mai sensibilă la activitatea fondurilor suverane, urmărind cu atenţie orice nouă mutare făcută de investitorii guvernamentali.

1.Emiratele Arabe

Abu Dhabi Investment Authority (ADIA)

875 miliarde de dolari

Cel mai mare fond suveran de investiţii din lume a fost creat în 1976 cu banii câştigaţi din petrol şi este, potrivit analiştilor, cel mai mare investitor în piaţa de capital a economiilor emergente. Astfel se explică şi faptul că fondul a crescut repede şi foarte mult. ADIA are în spate o lungă istorie de investiţii şi în alte fonduri private cu capital de risc şi, prin intermediul acestora, în unele din cele mai mari companii ale lumii.

2.Singapore

Temasek Holdings, Government of Singapore Investment (GIC)

438 miliarde de dolari

Cele două fonduri suverane ale guvernului din Singapore funcţionează din 1974 şi, respectiv, 1981. Temasek manageriază un portofoliu de 108 miliarde de dolari, investiţii făcute în principal în Asia, în sectorul financiar şi bancar, imobiliare, transporturi şi logistică sau infrastructură. GIC este o companie de investiţii globale, creată pentru a manageria rezervele valutare ale statului. Are o reţea de şapte sedii în cele mai importante capitale financiare.

3.Norvegia

Government Pension Fund - Global (GPFG)

327 miliarde de dolari

Fondul Guvernamental de Pensii al Norvegiei a fost creat în 1990 şi alimentat cu veniturile din petrolul extras din Marea Nordului. Dincolo de faptul că prezintă cel mai mare grad de transparenţă dintre toate fondurile suverane, acesta nu face investiţii strategice. "Investim în companii şi sectoare private. Avem investiţii în 3.000-4.000 de companii din 40 de ţări, iar pachetul mediu de acţiuni nu depăşeşte 1%", spune directorul general al fondului, Martin Skancke.

4.Dubai

Dubai International Capital (DIC), ISITHMAR

Capital necunoscut

Dubaiul s-a întrecut pe sine în a acapara cât mai multe acţiuni ale companiilor occidentale şi nu s-a oprit la Europa, ci a traversat până şi Atlanticul. A cumpărat operatorul de cazinouri MGM Mirage şi deţine 3,1% din grupul EADS. Rezervele monetare ale Dubaiului sunt administrate de două fonduri, Dubai International Capital şi ISITHMAR care au acţiuni la Barneys, Auckland International Airport, dar şi la HSBC Holdings.

5.Kuwait

Kuwait Investment Authority (KIA)

250 miliarde de dolari

KIA a fost fondată în 1953 cu scopul de a manageria fondurile rezultate din surplusul de venituri din petrol. Astăzi, KIA cuprinde Kuwait General Reserve Fund, Kuwait Future Generations Fund şi alte agenţii. Kuwait Generations Fund primeşte, de exemplu, 10% din veniturile anuale din industria petrolului. Printre activele KIA se numără 9,9% din British Petroleum, dar şi participaţii la Commercial Bank of China sau DaimlerChrysler.

6.China

China Investment Corporation (CIC)

200 miliarde de dolari

Lansat în urmă cu o săptămână, fondul chinez nu a dezvăluit încă nimic despre strategia sa investiţională. Banii CIC provin din rezervele valutare acumulate de China pe seama unui excedent comercial foarte mare şi care totalizează acum 1.400 miliarde de dolari. Fondul chinez a făcut până acum o singură investiţie, printr-o altă agenţie a statului, în luna mai, când a cumpărat 9,9% din grupul american Blackstone, cu suma de 3 miliarde de dolari.

7.Hong Kong

Hong Kong Monetary Authority Investment Portfolio

140 miliarde de dolari

Rezervele monetare ale Hong Kongului ajungeau la 719,2 miliarde de dolari la sfârşitul anului 1997. ţn 1998, a luat naştere Hong Kong Monetary Authority Investment Portfolio care funcţionează de fapt ca o bancă centrală. Acest fond suveran este responsabil de menţinerea stabilităţii sectorului financiar şi de susţinerea monedei Hong Kongului. Acum, HKMA posedă nu mai puţin de 140 miliarde de dolari, sumă obţinută din comerţ.

8.Rusia

Stabilization Fund of the Russian Federation (SFRF)

127 miliarde de dolari

Fondul de Stabilizare al Kremlinului, care reprezintă în jur de 10% din PIB-ul Rusiei, a făcut un profit de 3,4 miliarde de dolari într-un an, până pe data de 24 iulie 2007. Stabilization Fund of the Russian Federation a fost înfiinţat în 2003, iar banii au fost investiţi în afaceri cu petrol. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat că banii vor fi folosiţi pentru a ajuta companii ca Lukoil şi Gazprom să facă achiziţii şi să se extindă, dar şi pentru a reface infrastructura ţării.

9.Qatar

Qatar Investment Authority (QIA)

40 miliarde de dolari

Fondul suveran al Qatarului şi-a făcut o intrare în forţă în Occident. După ce a încercat să cumpere lanţul de supermarketuri J Sainsbury, fondul s-a avântat să cumpere 20% din operatorul bursier britanic London Stock Exchange (LSE) şi 10% din cel suedez OMX. Înfiinţat în anul 2000, QIA a folosit ca sursă de finanţare banii proveniţi din petrol. Qatarul rivalizează cu Dubai pentru poziţia de cel mai important centru financiar din Golf.

10.Australia

Australian Government Future Fund (AGFF)

60 miliarde de dolari

Fondul australian pentru generaţiile viitoare este un fond de investiţii administrat independent, în care guvernul Sydney plasează surplusul bugetar. Premisele pentru care fondul a fost înfiinţat pentru a susţine în întregime pensiile anuale ale angajaţilor din sectorul public, care în acest moment sunt plătiţi din bugetul federal. În 2006, guvernul a alocat fondului 18 miliarde de dolari, iar în august 2007 AGFF a ajuns la un portofoliu de 60 miliarde de dolari.