Se înmulţesc semnele de recesiune în Europa

Criza datoriilor de stat din Europa care au ţinut pe jar bursele internaţionale în ultimele 18 luni dau semne că se transformă într-o provocare mult mai grea: a doua recesiune în doar trei ani pentru Europa.

Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania se luptă să evite recesiune, confruntându-se cu şomajul ridicat şi austeritatea, care a început deja să-şi spună cuvântul.

Însă, în ultimele săptămâni, chiar şi prosperele Germania şi Franţa, polii de putere ai continentului, au început să fie târâte în jos, afectate de cererea în scădere din statele îndatorate din restul Europei.

Bursele europene au continuat să cadă marţi, în contextul în care gigantul bancar german Deutsche Bank, afectat de criza datoriilor de stat, şi-a revizuit în scădere estimările privind profitul din 2011. Investitorii au fost, de asemenea, zguduiţi de vestea că grupul bancar franco-belgian Dexia ar putea fi prima bancă mare din regiune care va avea nevoie să fie salvată de urgenţă cu fonduri publice.

Nu este însă doar problema continentului. Statele Unite, un partener bancar şi comercial principal al Europei, are propriile probleme – care l-au determinat pe Ben Bernanke, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală a SUA) să avertizeze marţi că „revenirea economică este aproape să eşueze“. El a spus unui comitet din Congres că economia ar putea să cadă într-o nouă recesiune dacă guvernul nu va lua alte măsuri.

Bursele americane au închis ziua în creştere, dar în timpul şedinţei de tranzacţionare au fost zguduite de temerile privind Europa şi speculaţiile conform cărora Grecia va intra în incapacitate de plată a datoriei guvernamentale. Ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, a declarat marţi că ţara ar putea continua să-şi onoreze obligaţiile până la jumătatea lunii noiembrie, după ce alţi miniştrii de Finanţe din UE au declarat că Grecia nu va primi următoarea tranşă din împrumutul de la FMI şi UE înainte de luna viitoare. Tranşa, în valoare de 8 miliarde de euro, era aşteptată la începutul lui octombrie.

Dacă Europa va reintra în recesiune, acest lucru ar putea împinge şi SUA în aceeaşi situaţie, iar acest lucru va avea, fără îndoială, ecouri în întreaga lume. Băncile europene sunt printre cele mai interconectate cu altele din lume, iar euro este a doua monedă folosită de state în rezervele valutare (fiind depăşită doar de dolarul american).

Cele 17 ţări comunitare care sunt în zona euro au un aport de aproximativ 20% în Produsul Intern Brut mondial.

„Suntem epicentrul crizei globale“, a declarat marţi Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene, în faţa Parlamentului European.

Tot mai muţi analişti spun acum că Europa se îndreaptă către o adevărată recesiune. „Criza datoriilor de stat este ca o ciupercă în economie“, a declarat Jorg Kramer, economist-şef al Commerzbank. „Credeam că va fi doar o încetinire, dar mi-am schimbat părerea“, continuă acesta.

Grupul financiar Goldman Sachs a prezentat marţi prgonoze conform cărora Franţa şi Germania vor reintra în recesiune, chiar dacă alte prognoze sunt mai puţin sumbre.

Deja, economia zonei euro a încetinit atât de tare încât, practice, creşterea este de fapt o stagnare. Ar putea rămâne într-o pasă proastă, spun mulţi economişti, cel puţin la primăvară. Dacă se întâmplă aşa, încasările statului probabil că vor scădea, iar şomajul, déjà ridicat, va creşte, făcând şi mai grea încercarea Europei de a combate criza datoriilor de stat şi de a-şi proteja băncile fragile.

Ca dovadă a ritmului rapid în care apar schimbările, Banca Centrală Europeană  ar putea să micşoreze astăzi dobânda de referinţă – la doar câteva luni după ce a început să o majoreze într-o mişcare vazută acum ca o greşeală nevinovată în încercarea de a lupta cu inflaţia. Greutăţile cresc în mod evident în Europa.

În Italia, a treia economie ca mărime din zona euro, după cea a Germaniei şi cea a Franţei, un plan de austeritate în valoare de 54 de miliarde de euro menit să reducă deficitul bugetar îi face pe mulţi să se teamă de intrarea într-o nouă recesiune. Marţi, agenţia de evaluare financiară Moody’s a revizuit în scădere cu trei trepte ratingul de ţară al Italiei, de la „Aa2“ la „A2“, cu perspectivă negativă.

În timp ce reprezentanţii mediului de afaceri se aşteaptă la ce este mai rău, oficialii rămân ceva mai optimişti.

Jens Weidmann, guvernatorul băncii centrale a Germaniei, a declarat săptămâna trecută că Germania va trece printr-o perioadă mai grea, dar nu va intra în recesiune. Economiştii Commerzbank estimează că economia germană va încetini semnificativ în ultimul trimestru din 2011, iar creşterea economic va fi foarte aproape de zero, dar nu va exista scădere. Cel mai fericit scenario anunţă însă o creştere economic de 1% în 2012. Analiştii Fondului Monetar Internaţional cred că economia germană va creşte cu 1,3% în 2012, după un avans de 2,7% în acest an. Însă Fondul a recunoscut recent că şi el a supraestimat creşterea economic a Europei. FMI anunţă acum un avans de 1,1% în 2012, după o creştere de 1,6% anul acesta.

În Spania, unde zeci de mii de protestatari au cerut guvernului să relaxeze planul de austeritate, FMI estimează o creştere de 0,8% în 2011 şi de 1,1% anul viitor.

Însă rata şomajului rămâne la peste 20% în Spania, iar şomajul în rândul tinerilor se situează la aproape 40%.

Economia portugheză are problem şi mai mari, fiind deja sub presiunea unui accord de finanţare externă cu FMI şi cu UE. Fondul l-a avertizat pe premierul Pedro Passos Coelho că Lisabona încă trebuie să găsească o modalitate prin care să taie alţi un miliard de euro de la buget. Însă şi mai multă austeritate ar putea doar să accentueze contracţia economiei, estimată déjà la 1,8% anul acesta şi 2,3% în 2012.

Evenimentele de marţi arată cât de tare se afectează reciproc criza datoriilor de stat şi cea a sistemului bancar. Îngrijorările că guvernul elen, ale cărui probleme financiare au marcat izbucnirea crizei datoriilor de stat din Europa, nu-şi va achita în totalitate datoriile aprind speculaţii că şi alte economii fragile din regiune ar putea intra până la urmă în incapacitate de plată. Această perspectivă accentuează temerile legate de băncile europene, multe dintre care sunt pline până la refuz cu obligaţiuni guvernamentale. Dar, aşa cum indică şi problemele întâmpinate de Dexia, băncile pot deseori să scape de problem căutând finanţare de la guverne, unele dintre care déjà se confruntă la rândul lor cu niveluri foarte ridicate ale datoriilor.

Cercul vicios şubrezeşte încrederea în sistemul financiar şi în economia europeană, ameninţând revenirea economic fragilă din SUA şi din restul lumii.

Teama de extinderea crizei a cauzat o adevărată fugă de pe burse marţi. Indicii bursieri americani au fost pe roşu în cea mai mare parte a zilei, însă au crescut considerabil în a doua jumătate a şedinţei de tranzacţionare, după ce au apărut informaţii despre un plan al liderilor europeni de a consolida sistemul bancar al Uniunii.