Scumpirea petrolului ameninţă economia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preţul ţiţeiului este deja o temere mai mare decât situaţia din Grecia pentru economia mondială. Scumpirile se vor ţine lanţ pe termen lung, avertizează petroliştii.

Cererea creşte, la fel şi riscurile geopolitice, iar analiştii susţin că, în acest context, nu avem niciun motiv să ne aşteptăm la stagnarea sau scăderea preţului petrolului, ci doar la noi
scumpiri.

De la începutul acestui an, preţul ţiţeiului de tip Brent, tranzacţionat pe bursa londoneză (referinţa la nivel mondial), s-a menţinut la aproximativ 120 de dolari pe baril. Cele mai semnificative creşteri au fost înregistrate la sfârşitul lunii ianuarie, în contextul escaladării tensiunilor dintre Vest şi Iran, care a ameninţat că sistează exporturile de ţiţei. A doua ţară din cadrul OPEC, Iranul produce 3,5 milioane de barili de petrol pe zi şi exportă 2,5 milioane. Puţin peste 20% din ţiţeiul iranian exportat merge în UE, în special în Italia, Spania şi Grecia. Iranul exportă 70% din petrol ţărilor din Asia.

În cazul în care ar sista exporturile, preţul petrolului ar creşte cu până la 50%, avertizează specialiştii. SUA aplică deja sancţiuni pentru ţările care fac afaceri cu companiile petroliere iraniene, iar UE a aprobat, în ianuarie, un embargo pentru ţiţeiul iranian, care prevede finalizarea tuturor contractelor cu Iranul până la 1 iulie.

Creşte consumul

Şi petroliştii susţin că petrolul se va scumpi, însă atrag atenţia că nu doar actualul context nefavorabil şi factorii de risc iminenţi vor duce la creşterea cotaţiilor. Peter Voser, directorul general al Royal Dutch Shell, a doua cea mai mare companie petrolieră din lume, consideră că preţul ţiţeiului va continua să crească pe termen lung. „Va fi nevoie de noi investiţii pentru a acoperi cererea în creştere. Pe termen lung şi foarte lung, preţurile vor creşte din cauza cererii ridicate şi în contextul creşterii costurilor de extracţie a resurselor", spune el. Totodată, scumpirea pe termen lung va fi cauzată şi de dezvoltarea economică a statelor emergente, ceea ce va duce şi la creşterea consumului din aceste pieţe.

„Creşte nivelul de trai din aceste ţări, tot mai mulţi oameni intră în economia modernă", iar baza mai largă de consumatori înseamnă că preţul va creşte inclusiv în aceste state încă subdezvoltate. În India şi China, preţurile combustibililor se află la un nivel-record.

Ce se întâmplă în România

Cea mai recentă scumpire a carburanţilor a avut loc chiar la începutul acestei luni, când Lukoil a anunţat preţuri majorate cu trei bani la benzină şi cu doi bani la motorină, iar compania petrolieră MOL România a scumpit joi şi benzina, şi motorina, cu cinci bani pe litru. Aceasta după ce şi Petrom a crescut preţurile de referinţă cu 9, respectiv 12 bani pe litru, iar Rompetrol a majorat preţurile cu până la 16 bani. Orice scumpire a barilului de petrol la nivel mondial se va reflecta în preţurile de la pompă în 30-45 de zile - cât durează un ciclu de rafinare.

Redevenţe ca-n ţările Care nu au redevenţe

Nici la noi nu există semne de eventuale ieftiniri, din contră. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat luni seară, într-o emisiune la postul public de televiziune, că redevenţa pe care o plăteşte Petrom statului român pentru extracţiile de resurse petroliere „este mizeră ca dimensiune, foarte mică, extrem de incorect negociată", iar compania petrolieră trebuie să se aştepte ca, în 2014, când va fi renegociată, aceasta să nu fie mai mică decât în statele arabe. Aici însă, în majoritatea cazurilor, statul nu aplică redevenţe, ci aplică alte sisteme de taxare, cum ar fi acordurile de împărţire a producţiei.

Răspunsul Petrom a venit prompt, prin intermediul directorului general, Mariana Gheorghe, care a explicat că, dacă va creşte redevenţa, se va scumpi şi benzina. „În momentul în care o decizie legală despre redevenţe se va lua, noi vom respecta legislaţia, normal, pentru că aşa am făcut şi vom face întotdeauna, dar, în acelaşi timp, acest nivel de redevenţă se va reflecta în deciziile investiţionale pe care le facem şi chiar şi operaţionale", a declarat şefa Petrom într-un interviu acordat hotnews.ro.

Cât va costa embargoul?

Ministrul pentru Petrol al Siriei a declarat că sancţiunile impuse de guvernele vestice asupra ţării sale au costat statul două miliarde de dolari în intervalul septembrie-ianuarie. Deocamdată, UE nu a impus un embargo, însă nu mai face tranzacţii cu 30 de companii petroliere siriene.

info
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite