Scandalul politic agită, din nou, economia

După înscrierea pe un trend descrescător a riscului de ţară, imediat după încheierea evaluării FMI, acesta a reînceput să urce odată cu intensificarea disputelor de la vârful puterii. Ca o fatalitate, de câte ori România a vrut să iasă pe pieţele de capital, o criză politică ivită ca din senin a dat peste cap strategia de finanţare a datoriei publice.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a transmis la sfârşitul săptămânii trecute, prin vocea secretarului de stat Bogdan Drăgoi, că procedurile pentru emiterea primelor euroobligaţiuni din programul MTN (Medium Term Notes) se vor încheia în următoarele două săptămâni. Anunţul, deşi nu poate fi catalogat ca o amânare propriu-zisă, indică o presiune pe strategia de finanţare a deficitului bugetar, în condiţiile în care oficialul a precizat că instituţia va urmări o perioadă cu cât mai multă stabilitate financiară şi politică.

„Căutăm o perioadă cu stabilitate financiară, inclusiv în spaţiul european, dar şi politică, pentru a minimiza costurile aferente emisiunii de bonduri", a spus Drăgoi, citat de Mediafax.

Defazare politică

Analiştii spun că, din punct de vedere economic, România nu poate aştepta un moment mai prielnic. Potrivit economistului-şef al BCR, Lucian Anghel, încheierea cu succes a acordului cu FMI, la pachet cu uşoara creştere economică din ultimul trimestru al anului trecut dau încredere investitorilor.

„După comunicarea ultimelor date privind contracţia economică din 2010, mult mai mică decât estimările, chiar şi Oxford Economics - una dintre cele mai pesimiste instituţii - şi-a revizuit pozitiv estimările privind evoluţia PIB în acest an", spune Anghel. Chiar şi contextul internaţional pare să ne avantajeze. „Problemele Egiptului şi ale statelor din zona respectivă mută interesul investitorilor pe statele emergente ca România. De la izbucnirea conflictelor, sume uriaşe au părăsit Egiptul", arată economistul BCR.

Cu toate acestea, MFP nu găseşte oportun momentul atragerii de bani de pe pieţele internaţionale de capital. De altfel, surse din piaţă spun că, dacă ar emite acum eurobonduri, România nu ar reuşi să obţină o dobândă sub 6% pe an. Mult, în condiţiile în care MFP s-a împrumutat anul trecut (când condiţiile din piaţă erau mult mai vitrege) la 5%. Atunci unde e buba? Dacă urmărim evoluţia primei de risc (cotaţiile CDS) în cazul României, aceasta a înregistrat un minim în ziua imediat următoare celei în care FMI şi-a anunţat concluziile evaluării.

În momentul declanşării turbulenţelor din cadrul partidului de guvernământ, cotaţiile CDS au început din nou să urce. Coincidenţă sau nu, acelaşi lucru s-a întâmplat la sfârşitul lui 2009, când România trebuia să emită eurobonduri şi le-a amânat pentru martie 2010. Motivul: căderea Cabinetului Boc. „Orice discuţie, orice luptă politică nu este de natură a scădea costul finanţării deficitului bugetar", arată Anghel.

Aşteptare problematică

MFP nu poate amâna prea mult emisiunea de eurobonduri, în condiţiile în care investitorii au două momente în care îşi consolidează potofoliile: primăvara, deci în primul trimestru, şi toamna - ultimul trimestru. Orice întârziere ar putea creşte nepermis costul finanţării, iar România este o ţară care nu poate trăi fără capitalul străin. „România este dependentă de împrumuturile externe, în condiţiile în care economisim mai puţin decât avem nevoie pentru investiţii şi consumăm mai mult decât producem", conchide economistul-şef al BCR.

Emisiunile de eurobonduri româneşti

Data    Suma atrasă    Dobânda/an    Scadenţă
Iunie 2001    600 mil. euro    10,62%    şapte ani
Mai 2002    700 mil. euro    8,5%    zece ani
Iunie 2003    700 mil. euro    5,75%    şapte ani
Iunie 2005*    500 mil. euro    4,12%    zece ani
Iunie 2008    750 mil. euro    6,5%    zece ani
Martie 2010    1 mld. euro    5,17%    cinci ani
*Obligaţiuni municipale (Bucureşti) Sursa: MFP

"Orice luptă politică nu este de natură a scădea costul finanţării deficitului bugetar."
Lucian Anghel economist-şef BCR

"Căutăm o perioadă cu stabilitate financiară, inclusiv în spaţiul european, dar şi politică."
Bogdan Drăgoi secretar de stat MFP