Scaderea inflatiei este mai importanta decat cresterea economica

Cabinetul Adrian Nastase va fi nevoit sa aleaga, la un moment dat, intre doua din tintele macroeconomice stabilite pentru 2004: o inflatie de 9 la suta si o crestere economica de 5,5 la suta. Acesta a

Cabinetul Adrian Nastase va fi nevoit sa aleaga, la un moment dat, intre doua din tintele macroeconomice stabilite pentru 2004: o inflatie de 9 la suta si o crestere economica de 5,5 la suta. Acesta a fost mesajul pe care, diplomatic, guvernatorul Bancii Nationale Mugur Isarescu l-a transmit auoritatilor si opiniei publice. Intr-un interviu acordat Mediafax, Isarescu a spus ca, in acest an, ar opta categoric pentru atingerea tintei inflatiei, stabilita la 9 la suta, chiar daca acest fapt s-ar face pe seama incetinirii cresterii economice. "Nivelul inflatiei ne situeaza pe locuri codase in Europa, iar orice intarziere ne-ar fi taxata extrem de aspru din partea comunitatii economice financiare si politice internationale", a explicat Isarescu. Desi nu pare spectaculoasa, declaratia guvernatorului Isarescu este incarcata de semnificatii. In primul rand, afirmatiile sale dau masura diferentelor dintre "optica" BNR si cea a guvernului, acesta din urma fiind increzator ca, intr-un an electoral, va putea sa impuste doi iepuri dintr-un foc: sa obtina o scadere a inflatiei de la 14 la 9 la suta si o crestere economica de 5,5 la suta (de preferinta sanatoasa). Si, mai mult, sa reduca si deficitul de cont curent cu peste unu la suta din PIB. Or, pana acum, guvernul nu a dat semne ca are dileme cu privire la atingerea tututor acestor obiective intr-un singur an. "Ce lipseste in retorica publica a guvernului este o anume simetrie, un echilibru", spune profesorul de economie Daniel Daianu. El impartaseste opinia guvernatorului Isarescu, afirmand ca asistam la "un posibil conflict launtric intre nevoia de a continua dezinflatia si dorinta unui Executiv de a avea o activitate economica in expansiune". In al doilea rand, afirmatiile lui Isarescu ar trebui, cel putin teoretic, sa puna guvernul in postura de a opta intre inflatie de 9 la suta si crestere economica de 5,5 la suta. O astfel de optiune, daca ar fi autentica, ar implica automat si masurile aferente. Altfel spus, daca opteaza pentru o inflatie de 9 la suta, guvernul nu va mai avea de ales: va trebui sa tina salariile in frau si sa renunte definitiv la politica de suvbentionare (mascata sau nu) a societatilor cu pierderi. "Guvernatorul Bancii Nationale a lansat un avertisment pe buna dreptate pentru ca avem si cresteri de salarii", spune Daianu, adaugand ca acestea sunt cele care intretin "febra consumului intern". Va dori acest guvern sa reduca, in plin an electoral, turatia motoarelor consumului intern? Va accepta sa sacrifice putin dintr-o crestere economica mai lesnicioasa pentru o dezinflatie mai taioasa? Sunt intrebari la care, deocamdata, nici un oficial guvernamental nu a raspuns. Nu este pentru prima data cand ideea prioritizarii tintelor macro- sau, altfel spus, a "sacrificarii" unora pentru atingerea altora - este adusa in discutie. Analistii si bancherii au avertizat adesea ca este foarte dificil daca nu aproape imposibil ca, pe o economie inca nerestructurata in profunzime, sa reusim atingerea tuturor tintelor propuse de guvern la inceputul anului. In ciuda "supraperformantei legate de evolutia preturilor si cresterea economica" - cum a anumit-o guvernatorul bancii centrale - exista inca o doza mare de neincredere in evolutiile viitoare. "Sistemul asteapta ca noi sa ne miscam, iar noi aseptam ca ei sa fie convinsi ca inflatia se duce la 9 la suta", a precizat Isarescu.