Scade numărul restanţierilor la bănci, dar nu şi valoarea datoriilor

La fiecare sfârşit de an, numărul restanţierilor scade semnificativ. Nu însă şi valoarea datoriilor pe care populaţia a acumulat-o la băncile comerciale. Asta pentru că persoanele care nu

La fiecare sfârşit de an, numărul restanţierilor scade semnificativ. Nu însă şi valoarea datoriilor pe care populaţia a acumulat-o la băncile comerciale. Asta pentru că persoanele care nu mai figurează pe lista celor cu restanţe la bănci sunt, în general, cei cu sume mici.

Numărul celor cu restanţe mai mici de 20.000 lei a scăzut, la sfârşitul anului trecut, la circa 276.600 persoane fizice. Iar datele Băncii Naţionale arată faptul că, raportat la nivelul înregistrat cu trei luni înainte, numărul restanţierilor înregistraţi în Centrala Riscurilor Bancare (CRB) s-a redus cu puţin peste 15.000 de persoane. Această tendinţă s-a putut observa şi pe parcursul anului 2005. Spre exemplu, în luna octombrie 2005, în CRB figurau 224.400 persoane, numărul scăzând cu circa 12.000 persoane până în decembrie 2005. Analiştii pieţei bancare spun că motivul reducerii numărului la final de an ţine de faptul că aceste luni reprezintă în mod tradiţional o perioadă de rambursare a creditelor. Situaţia poate fi observată şi prin prisma faptului că împrumuturile pentru populaţie încetinesc ritmul de creştere la final de an. În 2006, ritmul de majorare a soldului creditelor de consum a consemnat, în ultimul trimestru, o diminuare cu aproape zece puncte procentuale faţă de lunile anterioare.

Datoria medie a unei persoane creşte alert

Mai mult, restanţele achitate de populaţie reprezintă întârzieri la plată ce nu depăşesc perioada de 90 zile. În timp ce datoriile care trec de acest prag s-au majorat la aproape 70,4 milioane de lei, iar sumele restante scoase în afara bilanţului au depăşit 186 milioane de lei, întârzierile la plată pe o perioadă cuprinsă între 31 şi 60 zile au fost, în decembrie 2006, de 12,3 milioane de lei, în scădere de la 13,3 milioane de lei în octombrie 2006. Iar plăţile restante cuprinse între 61 şi 90 zile s-au diminuat uşor de la 9,8 milioane de lei în octombrie la 9,2 milioane de lei la finalul anului trecut. Însă, în ciuda diminuării numărului de restanţieri la bănci, suma datoriilor continuă să crească. Astfel, datele BNR indică faptul că, în decembrie 2006, valoarea totală a datoriilor generate de persoanele fizice a depăşit 278,5 milioane de lei, în creştere cu peste 70% faţă de sfârşitul anului 2005. Astfel, restanţa medie pe care o are un client bancar a ajuns la circa 1.000 lei, de la un nivel de 730 lei înregistrat în decembrie 2005.

Totodată, unii bancheri se tem de faptul că, în anul curent, ar putea creşte riscul apariţiei mai multor restanţieri. Asta pentru că ritmul de majorare a sumelor datorate este aproape similar cu cel de creştere a creditelor. Mai mult, o nouă tendinţă a început să se contureze pe parcursul anului trecut. Deşi cea mai mare parte din valoarea totală a restanţelor provine din credite acordate în lei, datoriile generate de împrumuturile în valută prind viteză. Astfel, datele băncii centrale arată faptul că peste 242 milioane de lei reprezentau restanţe din credite acordate în monedă naţională. Spre deosebire, deşi datoriile din creditele în valută reprezentau, în decembrie 2006, în jurul a zece milioane de euro (echivalentul a 36 milioane de lei), ritmul anual de creştere a fost de aproape 100%.

Cele mai multe restanţe vin din creditele de consum

Aproape 2.000 de persoane au datorii mai mari de 20.000 lei. Asta pentru că în listele Biroului de Credit figurau, în decembrie 2006, circa 278.500 persoane cu restanţe. Astfel, cele mai multe restanţe raportate de băncile comerciale provin din contractele pentru credite de consum. Spre exemplu, în decembrie 2006, circa 60% din suma totală a restanţelor înregistrate la Biroul de Credit provenea de la acest tip de împrumuturi. La polul opus, creditele ipotecare şi imobiliare au generat restanţe de numai două milioane de euro, adică mai puţin de 2% din datoriile totale ale populaţiei. În schimb, descoperirile de cont (overdraft), cardurile de credit şi liniile de credit au însumat echivalentul a peste 44 milioane de euro, adică aproximativ 37% din valoarea totală a restanţelor.