Sănătatea îşi caută evazioniştii

Un cititor al ziarului Adevărul, Persoană Fizică Autorizată din judeţul Constanţa, simultan salariat şi la o societate de stat, primea pe 4 ianuarie 2006 de la Casa Judeţeană de Sănătate o

Un cititor al ziarului Adevărul, Persoană Fizică Autorizată din judeţul Constanţa, simultan salariat şi la o societate de stat, primea pe 4 ianuarie 2006 de la Casa Judeţeană de Sănătate o înştiinţare prin care trebuia să plătească, retroactiv, 6,5 la sută din venitul realizat în ultimii 5 ani ca PFA. Societatea şi-a făcut-o "să fie", iar angajatorul îi plăteşte, lunar, contribuţia la sănătate.
În luptă cu evazioniştii sistemului naţional de asigurări de sănătate, favorizaţi de o lege neclară - OUG 150/ 2002 -, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate emitea în decembrie 2005 două ordine - norme metodologice la amintita lege - menite să facă lumină. Acestea stabilesc clar toate veniturile pentru care trebuie plătită contribuţia la sănătate, şi de către cine. Conform Cristinei Călinoiu, purtător de cuvânt al CASMB, de fapt nu e o noutate plata contribuţiei de 6,5% la sănătate de către PFA-uri, însă noile norme trec negru pe alb toate categoriile de venituri, inclusiv dividendele. Conform acestor ordine, persoanele care exercită profesii libere, dacă nu realizează şi altfel de venituri, plătesc contribuţia de sănătate la un venit minim egal cu salariul minim brut pe ţară. Astfel că, PFA-urile - eventual mici comercianţi - chiar dacă susţin că realizează venituri de 100.000 de lei pe lună, nu pot plăti contribuţia de sănătate la astfel de sume, dacă sunt singurele lor venituri. De asemenea, legea nu iartă nici persoanele fără venituri, dar care nu sunt asistate social, care trebuie să plătească 6,5% din salariul minim brut pe economie. Cât priveşte retroactivitatea, aceasta e reală, pentru că potrivit Codului Fiscal veniturile din activităţi autorizate independente sunt considerate creanţe bugetare, iar acestea se prescriu abia după 5 ani.
Cristina Călinoiu consideră o lipsă a celor două acte normative (OUG 150 şi Norma 221) faptul că nu explică retroactivitatea printr-o referinţă concretă la Codul Fiscal. Dacă în ţară casele de sănătate au fost foarte active, "înhăţând" contribuabilii de la 1 ianuarie, la Bucureşti va mai dura. Pentru că populaţia e multă, instabilă, şi nu există o bază de date comună între Casa de pensii, administraţiile financiare şi casele de sănătate.
La Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti sunt 1.600.000 de asiguraţi, conform evidenţelor rezultate din înscrierea la medicul de familie. Din aceştia, numai 1 milion plătitori. Restul, ori pur şi simplu nu plătesc, ori sunt coasiguraţi (soţ/soţie, părinţi fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate), ori sunt scutiţi prin legi speciale.
Aici, cea mai semnificativă categorie sunt pensionarii, unii cu pensii mari, principalii beneficiari ai asigurărilor de sănătate. O încercare mai veche de a-i face plătitori pe pensionarii cu peste 9 milioane lei /lună a fost sortită eşecului.