Salariul majoritar abia acoperă strictul necesar

Cei mai mulţi români câştigă sub 1.500 de lei pe lună, sumă care ajunge la limită pentru cheltuielile inevitabile cu hrana, întreţinerea locuinţei şi abonamentul de transport. Peste 60% din salariaţi sunt plătiţi cu mai puţin de 1.500 de lei lunar, dar costurile vieţii depăşesc în multe cazuri această sumă, potrivit statisticilor oficiale.

Mai mult de jumătate (54,8%) din efectivul de salariaţi al României câştigă între 601 şi 1.500 de lei lunar, iar alţi 7% au mai puţin de 600 de lei, arată o cercetare asupra salariilor publicată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Între 1.501 şi 3.000 de lei câştigă 27,2% din salariaţi şi doar 3,5% au mai mult de 5.000 de lei. Dar tot din statisticile oficiale (referitoare la bugetele familiilor) reiese că pentru asigurarea hranei şi acoperirea cheltuielilor inevitabile - întreţinerea locuinţei, plata diverselor taxe şi abonamentul de transport - românii sunt nevoiţi să aloce între 1.400 şi 1.600 de lei lunar.

Preţurile au crescut, veniturile au scăzut

Majoritatea românilor, adică aproape două treimi din efectivul de salariaţi, abia acoperă cu veniturile lor cheltuielile cu strictul necesar. Ca să nu mai vorbim de cei 7% din salariaţi care câştigă sub 600 de lei lunar şi sunt nevoiţi, astfel, să taie drastic din cheltuielile necesare unui trai decent. Şi în ultimii doi ani proporţia salariaţilor care câştigau sub 1.500 de lei lunar era de peste 60% din totalul efectivului, dar din 2008 până în 2010 media preţurilor a crescut cu 12,5%.

Alimentele s-au scumpit, în această perioadă, cu 6,5%, mărfurile nealimentare - cu 16,5%, iar tarifele pentru servicii s-au majorat cu 15,4%. În acelaşi timp, veniturile gospodăriilor au scăzut cu aproape un punct procentual, respectiv de la o medie de 2.319 lei în 2008 la 2.308 lei în 2010, potrivit ultimelor raportări ale INS. Iar proporţia cheltuielilor cu strictul necesar în totalul bugetului de familie a crescut continuu, depăşind în 2010 pragul de 80%. Asta înseamnă că tot mai mulţi salariaţi se confruntă cu o erodare a puterii de cumpărare, iar costurile inevitabile ale vieţii sunt un factor de stres din ce în ce mai presant.

Contrar ideilor vehiculate până acum, faptul că în România salariile sunt mici nu înseamnă neapărat o piaţă atractivă pentru investitori. „Pe de-o parte, angajatorii plătesc, într-adevăr, mai puţin decât în alte ţări şi la prima vedere ar putea avea de câştigat din asta, dar de cealaltă parte puterea locală de cumpărare, din ce în ce mai scăzută, nu lasă loc unei dezvoltări a vânzărilor", a declarat pentru „Adevărul" analistul economic Ilie Şerbănescu.

Forţa de muncă ieftină, o păcăleală

„Faptul că peste 60% din salariaţi nu-şi mai permit decât strictul necesar nu e o veste tocmai bună pentru eventualii investitori străini care ar vrea să vină în România. Dacă salariile sunt mici, o mare parte din piaţa căreia i se adresează investitorii este practic anulată. Cât despre costul cu forţa de muncă, trebuie să precizăm că investitorii şi angajatorii serioşi nu se uită la cât este salariul, ci la cât trebuie să mai plătească statului pe lângă ceea ce îi plăteşte salariatului.

Această teză cu forţa de muncă ieftină din România, ca factor de atractivitate pentru investiţiile străine, este o păcăleală, un fel de avantaj cu două tăişuri", a explicat Ilie Şerbănescu. El crede că o reducere cu doar două-trei puncte procentuale a contribuţiilor de asigurări sociale, promisă recent de Guvern, „nu va duce la o creştere semnificativă a salariilor".

Cele mai mari prime se dau tot la stat

Ponderea primelor, sporurilor şi a altor bonusuri salariale în totalul câştigurilor a scăzut în ultimii ani, dar în top se menţin aceleaşi domenii de activitate, respectiv cele în care statul încă mai deţine capitalul majoritar. Pe lângă industria extractivă, unde sporurile sunt cele mai mari ca pondere în total (40,6%) pentru că aici se regăsesc cele mai grele şi periculoase condiţii de muncă, sectoarele energetic şi al distribuţiei de apă sunt dominante.

În sectorul de producţie şi furnizare a energiei electrice, termice, gaze etc., sporurile reprezintă aproape 34% din câştigul total salarial, iar în sectorul de apă-canal-salubritate - 23%. Peste media generală de 11,4% se mai regăseşte doar sectorul de sănătate şi protecţie socială. Potrivit cercetării statistice a INS asupra salariilor, domeniile în care se dau cele mai mici sporuri ca pondere în venituri sunt, în ordine, turismul (2,3%), cultura (3,4%), comerţul (3,6%) şi intermedierile financiare (4%).

Scăderi drastice

Faţă de sporurile şi primele acordate în 2009, anul trecut s-au înregistrat scăderi în majoritatea sectoarelor, în principal ca urmare a măsurilor de austeritate aplicate de Guvern. Cea mai puternică reducere a fost consemnată în sectorul de sănătate publică şi asistenţă socială, unde ponderea bonusurilor în totalul câştigurilor a scăzut de la 41,2% în 2009 la 16,5% în 2010. În învăţământ, ponderea sporurilor a scăzut de la 20,4% în 2009 la 8,7% în 2010, iar în administraţia publică - de la 16,3% la 7,6%, mai arată statisticile oficiale.